NATO încurajează Grecia să aplice reforme ale cheltuielilor militare

Evocând „dificultăţile economice” resimţite de Grecia, dar şi de celelalte membre NATO, Rasmussen a apreciat că această situaţie solicită o „abordare nouă” şi a solicitat tuturor „să se concentreze asupra riscurilor aduse de viitor, nu de cele ale trecutului”.

Pentru Atena în special, este vorba de a folosi criza ca pe o „oportunitate de a pune în practică reforme importante ale apărării, concentrându-se asupra forţelor de intervenţie în loc să irosească resursele limitate pe forţe imobilizate în cazărmi”.

Anders Fogh Rasmussen, care a vorbit cu ocazia unei conferinţe pentru cea de-a 60 a aniversare a integrării Greciei în NATO, a explicat că Alianţa este în curs de a defini o strategie ce va permite utilizarea mai eficientă a cooperării între membri pentru a menţine „un nivel ridicat de securitate” în contextul reducerii bugetelor militare naţionale.

Această nouă abordare numită de „apărare inteligentă” va fi una dintre temele abordate în cadrul următorului summit al Alianţei de la Chicago în mai. Grecia, în pofida crizei grave cu care se confruntă de mai bine de doi ani, trebuie să continue să îşi îndeplinească în întregime rolul în cadrul NATO, a declarat Rasmussen, amintind aportul grec la intervenţile internaţionale în Libia şi Afganistan.

Alte articole

România, hub strategic NATO: Președintele Nicușor Dan cere Parlamentului aprobarea pentru noul comandament logistic

Fetiță mușcată de lup în Halkidiki. Alertă pe insula preferată a românilor

Acesta a prezentat de asemenea susţinerea pe care Atena o poate oferi integrării statelor de la vest de Balcani precum şi stabilizării statelor mediteraneene şi din Orientul Mijlociu în ceea ce priveşte primăvara arabă.

Ministrul grec al Apărării, Dimitris Avramopoulos a declarat la rândul său că l-a asigurat pe Rasmussen că „situaţia economică nu a afectat cu nimic sistemul de apărare” al ţării „care este şi va rămâne un factor de stabilitate în regiune”.

Afectată de criza datoriilor, Grecia a fost obligată să blocheze în ultimii ani o serie de comenzi militare, de tancuri, fregate sau avioane de vânătoare, în timp ce pentru mai multe decenii a deţinut una dintre cele mai mari rate de cheltuieli militare pe cap de locuitor.

Bugetul său pe 2012 prevedea totuşi o sporire a cheltuielilor militare la un miliard de euro faţă de 600 de milioane în 2011, însă la cererea creditorilor săi, UE şi FMI, noi reduceri sunt acum planificate.