NATO nu le-a dat răspuns ţărilor baltice privind prezenţa militară permanentă a Alianţei în regiune

NATO încă nu a oferit un răspuns la cererea statelor baltice privind o prezență militară permanentă în regiune. La jumătatea lunii mai, un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării lituanian a anunțat că cele trei state baltice vor adresa Alianței Nord-Atlantice o cerere comună pentru o ‘prezență permanentă, prin rotație, de forțe NATO’, ca ‘măsură de descurajare, având în vedere situația securității din regiune’, aluzie la rolul Rusiei în conflictul din Ucraina.

”Vrem o unitate de dimensiunea unei brigăzi, pentru ca fiecare țară baltică să aibă câte un batalion”, a mai spus atunci sursa citată, fără a face referire la efectivele acestei unități, o estimare indicând însă aproximativ 3.000 de militari. Cererea a fost primită cu rezerve de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

În prezent, în Lituania se află peste 600 de militari din SUA, Germania, Norvegia, Portugalia și Italia, ce participă la manevre militare, iar o misiune a NATO asigură supravegherea spațiului aerian al țărilor baltice, potrivit Agerpres.

Citeşte şi Moscova, acţiuni provocatoare. Rusia vrea să conteste independenţa ţărilor baltice

Alte articole

Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, avertizează asupra pericolului rusesc: „O zonă a României nu este acoperită de Articolul 5 din NATO”

Ministrul Apărării, Radu Miruță: România nu are nevoie de armă nucleară. Suntem protejați de NATO

Luna trecută, SUA au anunțat amplasarea preventivă de armament greu, inclusiv tancuri, în țările baltice, România, Bulgaria și Polonia.

Unii membri europeni ai NATO, inclusiv Germania, manifestă rezerve față de o prezență militară permanentă în zona baltică, invocând faptul că această prezență ar fi contrară Actului Fondator semnat de NATO și Rusia în 1997.

Republicile baltice, anexate de Uniunea Sovietică în 1940, au redevenit independente în 1991 și au aderat la Uniunea Europeană și la NATO în 2004.