Ministrul Sănătăţii: „Prelungirea stării de alertă este iminentă. Unele zone ar putea fi carantinate”

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a anunțat, luni seara, la B1 TV, că starea de alertă va fi prelungită, după ce numărul de cazuri a crescut. "În acest moment nu avem evoluția pentru o stare de urgență. prelungirea unor stări de alertă, după 15 iulie, este aproape iminentă. Evoluția nu ne-a permis să facem alte relaxări", a spus Nelu Tătaru.

RomaniaTV.net
13 iul. 2020, 17:47
Ministrul Sănătăţii: „Prelungirea stării de alertă este iminentă. Unele zone ar putea fi carantinate”

Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, a vorbit luni, pentru B1 TV, despre modul în care evoluează epidemia de coronavirus în România și cum am ajuns să avem un număr atât de mare de noi infectări. 9 iulie a marcat un record al cazurilor de îmbolnăviri înregistrate într-un interval de 24 de ore – 614. Ministrul a insistat din nou pe cât de importante sunt regulile de igienă și de distanțare socială și a vorbit despre carantină și izolare, în condițiile în care o lege în acest sens a rămas blocată în Senat. Tătaru a mai vorbit și despre capacitatea sistemului sanitar românesc de a gestiona un eventual număr chiar mai mare de pacienți COVID-19.

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat că, în acest moment, nu se impune o nouă stare de urgenţă din cauza numărului de persoane infectate cu coronavirus, dar că, în condiţiile în care legislaţia va permite, anumite localităţi sau chiar regiuni ar putea intra în carantină. El a subliniat că prelungirea stării de alertă este ”aproape iminentă”.

„În momentul de față nu avem evoluție pentru starea de urgență. Noi suntem pregătiți pentru o perioadă de două săptămâni, 14 zile, să avem o evoluție, poate un 500, poate 600, poate 700 de cazuri. Dar prelungirea unei stări de alertă, după 15 iulie, este aproape iminentă. Măsurile de relaxare depind de evoluție, Sunt niște reguli foarte simple”, a declarat Nelu Tătaru. 

„Suntem în stare de alertă, declarată cu atâta greutate. Sistemul medical gestionează un număr crescut de cazuri și gestionează un vid legislativ. Pârghiie care țin de internare, de izolare, de detașarea cadrelor medicale. Când veneam după experiența Chinei, Italiei, Spaniei, populația respecta regulile, controalele. Odată cu măsurile de relaxare, pe care ni le-am asumat, ele veneau cu niște norme de funcționare atunci agreate și de agenții economici. Dacă nu se mai respectă regulile la fel, vedem acum rezultatele. Suntem acum pe ascendentul celei de-a doua cocoașe. Gestionăm prin rigurozitatea cadrelor medicale, care se confruntă cu refuzul de internare, de izolare, de tratament. Am recomandat calm, să explice pacienților ce riscuri își asumă. Pacientul semnează dacă vrea să se externeze. Ne facem în continuare meseria. Suntem profesioniști. Azi am fost la Galați, unde sunt focare. Ne face să înțelegem că există o relaxare, dar și o expunere crescută pentru persoanlul medical. Există o nerăbdare a fiecărui pacient și o suprasolicitare a personaului medical. Unii neagă, bagatelizează suferința acestui popor timp de trei luni. Deși ei înșiși nu și-ar dori să li se întâmple. Suferința Covid nu alege. Lumea a început să se gândească dacă nu revenim la un scenariu al Italiei, al Franței. Avem capacitate de tratament la Terapie Intensivă. O problemă ar fi specialiștii. Acum nu-i mai putem detașa cum îi detașam ca în timpul stării de urgență. Noi am anticipat foarte multe lucruri, inclusiv creșterea după măsurile de relsxare. N-am anticipat lipsa unei legislații. Când am spus că ne-am grăbit, am zis că în martie – aprilie nu vedeam constatatarii, pe cei care îndemnau la nesupunere. Odată cu trecerea vârfului și după măsurile de relaxare din 15 mai, mulți s-au gândit să câștige politic. Când s-a văzut o creștere a numărului de cazuri după cele 3 măsuri de relaxare, s-a trecut la un alt registru – o pandemie scăpată de sub control sau prost gestionată.E și o dezamăgire a corpului medical, că cineva își bate joc de munca lor după atâtea luni. Și nu numai de ei. De lipsa medicamentelor și a echipamentelor, de expunerea în primele rânduri, de decesele care au urmat, de suferința lor. Acum avem echipamente, medicamente, o capacitatea bună de testare, dar și o parte care calcă peste toată această muncă”, a declarat ministrul Sănătăţii.

„La nivel local e posibilă carantinarea unor anumite localități, unor anumite regiuni, dar în general e mecanismul izolării de care avem nevoie. Acel pacient sau acea familie în izolare își consumă boala cele două săptămâni, nemergând în mediul său, nu face acea transmitere și se închid focarele. Este o regulă foarte simplă. În momentul în care nu acceptăm, mergem și facem acele distracții la mare, fără a păstra vreo regulă de distanțare, fără portul vreunei măști, e normal că toți cei care se întorc de acolo în teritoriu să constituie…”, a explicat oficialul din Guvern, la postul B1 TV.