Potrivit raportului s-au fost făcute angajari ilegale, au fost plătiţi regeşte oameni care nu au stat o oră la serviciu şi ani de zile au fost achitate din bugetul companiei deplasări fără nicio justificare.
Mai exact, raportul Corpului de control notează că în perioada în perioada 19 aprilie 2013 – 29 mai 2014, cei patru administratori neexecutivi ai Consiliului de administraţie ai CNAB au încasat, în calitate de membri ai celor două comitete consultative, o sumă netă de 138.808 lei doar prin simpla calitate de membru, fără ca acordarea acestei remuneraţii să fie condiţionată de desfăşurarea unei activităţi şi fără a întocmi rapoarte periodice de activitate, potrivit documentelor prezentate de news.ro.
În plus, verificările au indicat acordarea membrilor consiliului de administraţie a unei remuneraţii cu 212.718 lei mai mari decât limita legală, în perioada 1 iulie 2013 – 31 mai 2014, sumă care poate constitui o posibilă pagubă, potrivit documentelor publicate.
În aceeaşi perioadă, potrivit raportului Corpului de Control Radu Liviu a încasat între iulie 2013 şi iunie 2014 bani atât pentru funcţia de director general, cât şi pentru cea de membru în Consiliul de Administraţie. Suma încasată peste limita legală: 396.561 lei;
În legătură cu angajările ilegală făcute de CNAB, raportul arată că Sorin Paul Stoicescu a fost numit membru al Consiliului de Administrație cu nerespectarea dispozițiilor legale, în sensul că acesta nu figura pe lista candidaților propuși, nici pe lista scurtă.
De asemenea, au existat și persoane angajate care au ajuns foarte rar la serviciu:
- Cristina Elena Neamţu – în 9 luni, prezentă la locul de muncă mai puţin de două ori. A încasat 43.003 lei;
- Mihai Petrescu – într-un an a încasat 130.378 lei dar au existat zile în care nu a fost prezent la serviciu;
- Mihai Comânescu – a încasat 127.879 lei, dar au existat zile în care nu a fost prezent la serviciu;
- Camelia Meţler – într-un an şi şase luni a fost prezentă la muncă 112 minute. A încasat în această perioadă 70.894 lei;
Totodată, raportul arată probleme legate de prezenţa la unele cursuri de formare profesională care au avut loc în străinătate, susţinute financiar de CNAB, a unor persoane care nu erau calificate să participe la aceste cursuri.
Totodată, pentru unele programe de instruire au fost aprobate mai multe zile decât durata concretă a programului respectiv. Raportul Corpului de control a indicat probleme în ceea ce priveşte prelungirea duratei de funcţionare a companiei Bucharest International Cargo Center (BICC), specializată pe servicii de transport şi depozitare a mărfurilor. În plus, documentele indică probleme în ceea ce priveşte recepţia unui utilaj de deszăpezire marca Schmidt în locul utilajului marca Zaugg, ce a făcut obiectul unui contract de furnizare.
Raportul Corpului de Control indică şi faptul că în perioada 2013-2015 nu a fost realizată nicio investiţie în infrastructura aeroportuară, deşi pentru fiecare an din această perioadă au fost prevăzute în BVC sume cuprinse între 201,5 mil. lei şi 267,9 mil.lei.
Mai mult, raportul a indicat probleme în ceea ce priveşte starea pistelor de decolare-aterizare. În perioada 2011-2016, au fost efectuate reparaţii curente, lucrări ce au fost realizate cu sincope. În cazul pistei de aterizare numărul 2 a aeroportului Henri Coandă, potrivit unei expertize tehnice elaborate în septembrie 2013, calificativul stării de degradare pentru tronsonul 1 (0 - 350 metri) a fost ”bun”, pentru tronsonul 2 (350 - 950 metri) a fost ”satisfăcător”, iar pentru tronsonul 3 (950 – 3.500 metri) a fost ”foarte bun”.
Potrivit raportelor de urmărire specială elaborate în perioada aprilie-iunie 2014, calificativele au fost semnificativ mai slabe: pentru tronsonul 1 a fost ”satisfăcător”, pentru tronsonul 2 a fost ”rău” şi pentru tronsonul 3 a fost ”bun”.
Potrivit unui raport tehnic realizat în perioada februarie-mai 2016, a rezultat că principalele defecţiuni ale pistei au fost ”caracterizate de modul de comportare al materialului de colmatare utilizat pentru amenajarea rosturilor transmise de către dalele de beton de ciment în stratul de rulare din Ralumac”. Astfel, în perioada cu temperaturi scăzute, materialul de colmatare s-a rigidizat şi a devenit casant, potrivit raportului.
facebook
twitter
