Nicăieri nu-i ca acasă! Povestea impresionantă a Lilianei, românca care s-a întors în țară, după 15 ani de pribegie. „E greu să trăiești departe, nimic nu avea nici gust, nici miros ca acasă”

Povestea impresionantă a Lilianei, românca care s-a întors în țară, după 15 ani de pribegie. Ca mulți alți români, Liliana a sperat la un trai prosper pentru familia sa, însă visul spaniol s-a năruit imediat atunci când s-a lovit de realitatea cruntă a străinătății.

Citește și Directorul televiziunii naționale șantajat de o escortă româncă. Femeia a pretins peste 100.000 de euro ca să nu îi ucidă pisicile

Povestea impresionantă a Lilianei, românca care s-a întors în țară, după 15 ani de pribegie

„Am lucrat de toate, am lucrat absolut tot, în casă la oameni, spălam străzile, scările, când pierdeam o muncă, a doua zi cu siguranță găseam alta, deci cel care vrea să muncească, cu siguranță va găsi oricând. Era foarte greu cu salariile, salariile nu acopereau nevoile zilnice, plus facturile, serviciile etc.”, a declarat Liliana, la emisiunea „Asta-i România”, de la Kanal D.

La fel ca majoritatea românilor care muncesc peste hotare, Liliana s-a confruntat la rândul său cu dificultățile financiare, programul de muncă extenuant, dar și cu sentimentul de dor de acasă.

Alte articole

Povestea româncei care și-a lăsat jobul dintr-un spital din România pentru a lucra pe câmp, în Spania: Câștig mult mai mult, iar munca este mai simplă

După patru ani în care a cerșit pe străzile din Italia, Nastasia s-a întors acasă, la Buzău, cu ajutorul unor asociații

„E greu să trăiești departe și să vii numai pentru câteva zile acasă. Nimic nu avea nici gust, nici miros, nimic nu era ca acasă”, a mai spus românca.

Decizia de a se muta în străinătate nu a avut un impact major doar asupra Liliane, ci a întregii familii, dar mai ales a fiicei sale Bianca. fata s-a trezit la numai 13 ani responsabilă pentru fratele său mai mic și asta pentru că părinții lucrau de dimineață până seară.

„Efectiv m-a anunțat așa dintr-o dată că ne mutăm în Spania la tati, că vom avea o viață mai bună. În capul meu eram foarte fericită… până când mi l-au pus pe fratele meu în brațe (…) Vedeam foarte mult ce făceau colegii mei și ce făceam eu. Aceștia ieșeau foarte mult în oraș, weekend-urile le petreceau făcând tot felul de chestii, iar eu eram tot timpul cu fratele meu, deoarece părinții trebuiau să lucreze și în weekend.

Cam toate pozele mele de adolescentă sunt cu mine și cu Sebi lângă mine. Prietenele mele veneau la mine acasă și mergeam să cinăm. În Spania se cinează de la 22:00 și apoi se iese în club sau oriunde, și fiecare venea, iar una se ocupa de Sebi și îi făcea gentuța, cealaltă îl îmbrăca pe el, una mă aranja pe mine.

Anii de adolescență mi-au fost furați, dar nu le-am reproșat niciodată alor mei, pur și simplu când am simțit că vreau să plec, am plecat, dar da, de foarte multe ori, în perioada 15-16 ani, am fost destul de supărată pe părinții mei”, a afirmat Bianca.

După 15 ani de pribegie în Spania, timp în care dorul de casă i-a măcinat teribil, românii au decis să se întoarcă în țara natală la Gura Ocniței, județul Dâmbovița, unde au luat viața de la capăt.

Acum, Sebi, care avea doar câteva luni atunci când familia sa a părăsit România, este student la ASE  și este hotărât să nu mai plece niciodată de acasă.

Mama sa este directorul căminului cultural din satul său natal, iar tatăl este bucătar-șef la un restaurant din Târgoviște și câștigă chiar mai bine decât în Spania.

Citește și Două românce s-au întâlnit în mod neașteptat, în Chile: „Credeam că voi fi prima româncă de la Maratonul Patagoniei, dar a mai fost o nebună”