Nicuşor Dan insistă la CCR după primul eşec. Ce lege importantă a atacat şeful statului

Președintele Nicuşor Dan a atacat la Curtea Constituțională o lege votată de Parlament care vizează sancționarea falșilor preoți și călugări, care fie vor să organizeze slujbe în paralel cu cele oficiale, fie se folosesc de titulatură pentrui beneficii de ordin financiar. În textul sesizării, postat pe site-ul Senatului, președintele Nicușor Dan reclamă atât aspecte de tehnică legislativă, cât și principiile constituționale. Legea inițiată tot de deputatul Silviu Vexler fusese realizată cu acordul cultelor, inclusiv al Bisericii Ortodoxe Române, după cum arată expunerea de motive.

Președintele susține că legea ar încălca libertatea conştiinţei şi libertatea de exprimare, argumente pe care le-a folosit și în sesizarea legii anti-extremism. CCR a respins în unanimitate săptămâna trecută sesizarea lui Nicușor Dan pe legea anti-extremism.

Expunerea de motive: 

Sesizare Nicusor Dan la CCR pe Legea Cultelor

În sesizare, președintele Nicușor Dan susține că legea conține formulări vagi și încalcă principiile constituției.

Alte articole

CCR a respins sesizarea lui Nicușor Dan la Legea Vexler, cu privire la propaganda legionară, fascistă și antisemită DOCUMENT

Judecătorul CCR Dacian Dragoș, despre sesizarea AUR la legea austerității: „Se va judeca repede, lumea intră în vacanță”

De asemenea, șeful statului susține că legea ar restrânge exerciţiul libertăţii conştiinţei şi libertăţii de exprimare prin instituirea unui drept exclusiv al cultelor asupra modalităţilor religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecuie în rândul drepților sau recunoscute ca simboluri identitare proprii.

Nicuşor Dan, divergenţe tot mai mari cu Ilie Bolojan: Acum o lună, ”de principiu, a fost discutată reducerea aparatului de lucru al ministerelor”

Legea, inițiată de deputatul minorității evreiești Silviu Vexler, a vizat clarificarea interdicției exercitării fără drept a funcțiilor clericale şi monahale, ca urmare a apariției mai multor cazuri de falși preoți și călugări care și-au întemeiat culte nerecunoscute de lege.

În expunerea de motive, Vexler a inclus și o adresă a Secretariatului pentru Culte, care aprobă proiectul legislativ. ”În urma urma consultării cultelor, marea majoritate a acestora a agreat propunerea de modificare a art. 23 alin. (4)”, se arată în adresa Secretariatului pentru Culte.

Forma legii ajunsă la Cotroceni pentru promulgare:

19 CULTE RELIGIOASE recunoscute oficial în România, potrivit prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă

»   Biserica Ortodoxă Română

»   Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara

»   Biserica Romano-Catolică

»   Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică

»   Arhiepiscopia Bisericii Armene

»   Biserica Ortodoxă de Rit Vechi din România

»   Biserica Reformată din România

»   Biserica Evanghelică C.A. din România

»   Biserica Evanghelică Lutherană din România

»   Biserica Unitariană Maghiară

»   Cultul Creștin Baptist- Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România

»   Biserica Creştină După Evanghelie din România

»   Biserica Evanghelică Română

»   Cultul Creștin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România

»   Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea din România

»   Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România- Cultul Mozaic

»   Cultul Musulman

»   Organizaţia Religioasă “Martorii lui Iehova”

»   Adunările lui Dumnezeu din România

CCR a respins sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan, la legea care completează OUG privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob: Legea este clară, precisă şi predictibilă

Curtea Constituţională a respins, joi, sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan, la legea care completează Ordonanţa privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Judecătorii CCR arată că legea este clară, precisă şi predictibilă. Decizia a fost luată în prima şedinţă a Curţii în noua componenţă, cu trei noi judecători şi cu Simina Tănăsescu – fost consilier în mandatul lui Klaus Iohannis – ca preşedinte. De asemenea, este prima sesizare făcută de şeful statului, de la începutul mandatului, pe un proiect de lege.

Curtea Constituţională anunţă într-un comunicat oficial că în şedinţa de joi, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de către Preşedintele României şi a constatat că sunt constituţionale în raport cu criticile formulate, dispoziţiile art.I pct.2 [cu referire la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.3 [cu referire la art.2 lit.b) ind.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.5 [cu referire la art. 3 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.6 [cu referire la art. 4 alin.(2 ind.1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.7 [cu referire la art. 4 alin.(2 ind.2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.8 [cu referire la art. 4 alin.(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.9 [cu referire la art.5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.14 [cu referire la art.12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002], ale art.I pct.15 [cu referire la art.13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2002] şi ale art.II pct.1 [cu referire la art.2 lit.d) din Legea nr.157/2018] din Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr.157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.

CCR a respins sesizarea lui Nicușor Dan la Legea Vexler, cu privire la propaganda legionară, fascistă și antisemită DOCUMENT

”În esenţă, raportat la criticile formulate de autorul obiecţiei, Curtea a constatat că legea supusă controlului de constituţionalitate este clară, precisă şi predictibilă prin raportare la conţinutul reglementării, pe care l-a raportat la obiectul şi scopul legitim al legii, acela de a proteja prin mijloace penale, valorile sociale cele mai importante ale unei societăţi democratice, fundamentate în necesitatea asigurării demnităţii fiinţei umane şi a respectului deplin al drepturilor şi libertăţilor fundamentale”, precizează CCR.

Curtea Constituţională mai menţionează că, pentru a pronunţa această soluţie, a reţinut că ideologia nazistă, fascistă şi legionarismul sunt concepte istorice şi politice care nu pot fi relativizate prin definiţii juridice de drept pozitiv, întrucât ele reflectă realităţi sociale istorice care au fundamentat reale regimuri politice criminale care au eliminat fizic grupuri de oameni, practicând violenţa sistemică, asasinatele politice şi antisemitismul. Prin finalitatea lor, aceste regimuri politice totalitare au încălcat principiile statului de drept, drepturile omului şi democraţia.

”Atât consacrarea normativă a infracţiunilor specifice, cât şi scopul legii criticate sunt justificate şi legitime pentru că urmăresc să protejeze, prin mijloacele specifice dreptului penal şi cu garanţii proporţionale rezultate din dreptul la un proces echitabil care fundamentează derularea oricărui proces penal, valorile şi principiile esenţiale ale democraţiei împotriva unor fapte care prezintă un pericol major pentru fundamentele sistemelor politice democratice”, subliniază CCR.

În comunicat se mai arată că decizia Curţii Constituţionale ia act şi se încadrează în ansamblul principiilor şi valorilor democratice europene, fiind în consonanţă cu argumentele juridice utilizate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului într-o bogată jurisprudenţă.

”Această decizie a fost adoptată după ce Curtea Constituţională a României, în data de 10 iulie 2025, tot cu unanimitate, a respins ca neîntemeiată o altă obiecţie de neconstituţionalitate pentru critici similar, formulată de parlamentari deputaţi. Cu privire la această obiecţie, Curtea şi-a motivat respingerea într-o decizie aflată în curs de redactare şi publicare, pe fundamentul unui test de proporţionalitate între măsurile legislative propuse şi obiectivul legitim urmărit de legiuitor, constatându-se faptul că respectivele măsuri nu afectează libertatea de exprimare, de conştiinţă ori accesul la educaţie şi cultură. Într-o societate democratică europeană, nu se poate accepta ca valorile şi principiile unor ideologii care au fundamentat mecanisme politice şi instituţionale de exterminare fizică a unor grupuri întregi de populaţie, eliminând însăşi demnitatea umană să fie protejate prin invocarea dreptului la libertate de exprimare, în acord cu limitele constituţionale prevăzute în art.30 alin. (7). Decizia este definitivă şi general obligatorie”, menţionează CCR.

Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.