NOI INTERCEPTĂRI. Cum intervenea Viorel Hrebenciuc la funcţionarii locali. De ce cere DNA arestarea

Viorel Hrebenciuc este acuzat, în Dosarul retrocedărilor, pentru săvârşirea „infracţiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență şi instigare la folosire a influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite”.

Potrivit procurorilor, rolul lui Hrebenciuc a fost acela ca în calitatea sa de „baron local” să îşi exercite influenţa asupra autorităţilor locale implicate în retrocedare pentru urgentarea punerii în posesie în modalitatea cea mai avantajoasă pentru suspectul Paltin Gheorghe Sturdza.

Deputatul PSD a fost interceptat în timp ce intervenea la funcţionarii locali din Bacău. Într-o discuţie telefonică din data de 1 decembrie 2013 cu un funcţionar al comisiei judeţene de aplicare a legilor proprietăţii din cadrul Consiliului Judeţean Bacău, Hrebenciuc îi solicită relaţii în legătură cu demersurile efectuate de această instituţie cu privire la procesele civile privind suprafeţele de teren împădurit vizate de Paltin Gheorghe Sturdza, cercetat în acelaşi dosar.

„Domn: Da, domnule preşedinte.

Alte articole

Dosarul generalului Zisu. DNA ar fi găsit 4.600 de tablouri și 31 de ceasuri de lux la domiciliul lui Cătălin Zisu

Percheziţii DNA la Comandamentul Logistic Întrunit al Armatei. Este vizat generalul cu 3 stele Cătălin Zisu. S-au găsit peste 2.000 de tablouri din registrele MApN, peste 10 ceasuri de lux și acte de proprietate a mai multor case în străinătate

Viorel Hrebenciuc: Salut, boss, ce faci?

Domn: Vă rog, bine.

Viorel Hrebenciuc: Mă, spune-mi şi mie, deci aţi făcut aia, cerere de strămutare, comisia judeţeană?

Domn: Nu, nu, nu, e făcută de Direcţia Romsilva de la Bucureşti.

Viorel Hrebenciuc: De Romsilva, nu de voi de la Bacău?

Domn: Nu, nu, nu de noi, noi nu avem nicio treabă, doar că trebuie să treacă prin noi, ca parte în proces. De Romsilva e iniţiată şi făcută.

Viorel Hrebenciuc: Am înţeles, am înţeles.”

(SURSA: DOSAR DNA)

Într-o interceptare ambientală din data de 13 august 2014, Viorel Hrebenciuc a discutat despre punerea în posesie asupra terenurilor din comuna Brusturoasa cu Dan Costin Bengescu, la rândul său urmărit penal în dosar.

„Viorel Hrebenciuc: Eu mâine după-amiază la 4 jumate vorbesc încă o dată… la Bacău, să văd dacă au primit vreun semnal. Şi dacă n-a primit, te trimit la Crăciunescu (directorul general Romsilva – n.r.) să-i spună Crăciunescu că ştie că ai avut o discuţie şi-i spune exact ce are de făcut. Ai înţeles?

Bengescu Dan: Da.

Viorel Hrebenciuc: Adică, o lucrăm…

Bengescu Dan: Aşa.

Viorel Hrebenciuc: Aşa.

Bengescu Dan: Haideţi să vă spun…?… Gata, deci n-a promis nimic, a zis că-mi rezolvă ei. Şi săptămâna trecută l-a sunat pe Sorin… ?… dă-i drumul înainte, nu-ţi mai contestă nimic.

Viorel Hrebenciuc: …?… sau cum?

Bengescu Dan: Ai înţeles? Nu-ţi mai contestă, stai liniştit. Ne ocupăm de tot. Şi de Sibiu, ne ocupăm noi tot”.

În referatul DNA, în care se cere arestarea preventivă a lui Viorel Hrebenciuc, dar şi a lui Ioan Adam, procurorii susţin că măsura arestării preventive a celor doi deputaţi se impune pentru că există riscul influenţării martorilor sau suspecţilor, persoane din anturajul inculpaţilor, iar natura infracţiunilor presupus a fi fost săvârşite conturează un grad ridicat de pericol social al faptelor pentru care sunt cercetaţi.

ANDREI HREBENCIUC, implicat de tatăl său în Dosarul retrocedărilor ilegale. Ce spun procurorii DNA

Potrivit referatului DNA, privarea de libertate la acest moment este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

‘Din analiza mijloacelor de probă administrate până la acest moment în dosar rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracţiunile pentru care sunt urmăriţi penal, faptele fiind de o gravitate deosebită. Din analiza actelor şi lucrărilor deja administrate până la acest moment procesual rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracţiunile pentru care sunt urmăriţi penal, faptele fiind de o gravitate deosebită, fiind incidente prevederile art. 223 al. 2 Cod procedură penală, în sensul că au fost administrate probe sau există indicii temeinice care conduc la suspiciunea rezonabilă că au săvârşit infracţiunile pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale, respectiv infracţiuni de corupţie pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani şi pe baza evaluării gravităţii faptelor, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acestora, se constată că privarea de libertate la acest moment este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică‘, se precizează în referatul DNA privind solicitarea de încuviinţare a arestării preventive a celor doi deputaţi.

Totodată, DNA menţionează că lăsarea în acest moment a celor doi deputaţi în libertate ‘ar influenţa negativ activitatea de urmărire penală, existând riscul real al influenţării martorilor/suspecţilor, persoane din anturajul inculpaţilor, cu atât mai mult cu cât nu au fost identificate încă toate persoanele implicate în cauză şi nu s-a stabilit pentru fiecare rolul şi contribuţia concretă în activitatea grupului infracţional’.

DNA cere AVIZ pentru ARESTAREA PREVENTIVĂ a deputaţilor VIOREL HREBENCIUC şi IOAN ADAM

‘În acelaşi context, apreciem că măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiei, raportat la modalitatea de săvârşire a faptelor şi la rezonanţa socială a unor asemenea activităţi infracţionale, în contextul în care onestitatea persoanelor care exercită funcţii de demnitate publică este o condiţie esenţială pentru înfăptuirea actului de autoritate publică de la nivel central sau teritorial. În situaţii de genul celor din prezenta cauză este imperios necesar ca statul să aibă mijloace utile pentru contracararea fenomenului corupţiei sau cel puţin limitarea efectelor acestuia, dată fiind evoluţia acestui fenomen care reprezintă o ameninţare pentru democraţie şi drepturile omului. Este regretabil că tocmai persoanele însărcinate cu aplicarea şi respectarea legii şi care ar trebui să se simtă învestite cu grija înfăptuirii justiţiei devin potenţiali subiecţi activi ai unor asemenea infracţiuni, dintre cele mai grave, care încalcă orice principiu al echităţii sociale, punând în pericol însăşi stabilitatea instituţiilor democratice şi a fundamentelor morale ale societăţii’, se mai arată în referat.

DNA mai invocă şi ‘perseverenţa infracţională evidenţiată de săvârşirea mai multor infracţiuni de către inculpaţii cercetaţi; implicarea mai multor persoane; existenţa anumitor înţelegeri infracţionale bine statornicite, între participanţi; convingerea celor implicaţi că ar fi putut obţine sume de bani importante, de ordinul sutelor de milioane de euro prin orice mijloace nelegale, încrederea publicului larg în legalitatea actului de justiţie şi legalitatea actelor de proprietate emise de autorităţile statului, cu consecinţa sporirii gradului de vulnerabilitate a sistemului judiciar şi administrativ – toate acestea fiind elemente de natură a evidenţia efectele negative produse’.

Procurorii anticorupţie mai susţin că scopul procesului penal ar putea fi alterat prin lăsarea în libertate a inculpaţilor.

‘Natura infracţiunilor presupus a fi fost săvârşite de către inculpaţi, modul în care aceştia au acţionat conturează un grad ridicat de pericol social al faptelor pentru care sunt cercetaţi, constând în starea de nelinişte, în sentimentul de insecuritate în rândul societăţii civile, generat de rezonanţa socială negativă a faptului că inculpaţii asupra cărora planează acuzaţia comiterii unor asemenea infracţiuni ar putea fi cercetaţi în stare de libertate. Este adevărat că până la rămânerea definitivă a unei hotărâri într-o cauză penală persoana judecată se bucură de prezumţia de nevinovăţie, însă legiuitorul a stabilit ca în cazul în care se regăsesc anumite condiţii expres prevăzute, să se poată lua una din măsurile preventive, indiferent dacă acuzatul recunoaşte sau nu săvârşirea faptelor pentru care este judecat, dacă are sau nu antecedente penale, normele de procedură interne fiind în deplin consens cu dispoziţiile art.5 şi 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului’, precizează DNA.

Referatul DNA: Numele ministrului ATTILA KORODI, în Dosarul retrocedărilor ilegale

Potrivit procurorilor, ‘infracţiunile cercetate în cauză, prin natura lor şi prin gradul de pericol social abstract pe care îl implică, creează un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere gravitatea acestui fenomen infracţional şi limitele ridicate de pedeapsă stabilite de lege, elemente de natură a stârni o reacţie de oprobiu general puternică, astfel încât într-o asemenea situaţie privarea de libertate se justifică, chiar şi în lipsa antecedentelor penale ale inculpaţilor’.

‘La aprecierea pericolului concret al infracţiunilor săvârşite trebuie avută în vedere şi reacţia societăţii la asemenea fapte, prin care au fost lezate relaţiile sociale a căror formare, desfăşurare şi dezvoltare normală impun comportarea onestă a fiecărui funcţionar în raporturile de serviciu, precum şi la combaterea faptelor de venalitate care aduc atingere credibilităţii de care trebuie să se bucure instituţia în care acesta îşi desfăşoară activitatea. În absenţa unui răspuns ferm al autorităţii judiciare, lăsarea în libertate a inculpaţilor acuzaţi de fapte de o asemenea gravitate poate crea în rândul cetăţenilor un sentiment de neîncredere în organele statului şi temerea că valorile sociale nu pot fi protejate în mod eficient în situaţia unor fapte de acelaşi gen, mai ales în situaţia în care persoanele acuzate de comiterea acestor fapte au participat la procesul legislative prin care acest tip de comportament antisocial a fost incriminat ca infracţiune’, mai susţin procurorii DNA.

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, i-a transmis procurorului general al României cererea în vederea sesizării Camerei Deputaţilor pentru încuviinţarea arestării preventive a deputaţilor PSD Ioan Adam şi Viorel Hrebenciuc, puşi sub acuzare în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, sâmbătă, la încheierea şedinţei Biroului Permanent, că solicitarea de arestare preventivă a lui Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam a fost trimisă Comisiei juridice care poate da un răspuns în trei zile.