MADR a stabilit că lanţul scurt de aprovizionare „implică relaţii comerciale între furnizor, un singur comerciant şi consumatori”, o definţie care nu condiţionează retailerii să achiziţioneze produse doar din țara noastră.

„În continuare comercianţii pot achiziţiona produse agroalimentare din alte părţi decât România. Nu este interzis nimic, ci doar stabilim un mecanism prin care produsul proaspăt să ajungă cât mai repede la consumator prin intermediul comerciantului. (…) Dacă o să avem un producător la Ruse în Bulgaria şi ajunge foarte repede în Bucureşti, de ce să nu vândă în România? Dacă distanţa este foarte mică nu impunem bariere comerciale”, a declarat pentru ZF Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro.

Alte Articole

Denise Rifai le trimite pe femei la cratiţă, de Sărbătorile ...

Incendiu puternic lângă Mănăstirea Voroneţ. Două case ard ...

Imagini virale pe Litoral! Mașină a Poliției Locale, împotmolită ...

CITEŞTE ŞI România riscă o procedură de infringement, din cauza unor produse afişate la raft în supermarket

Așa cum au fost prezentate în luna iunie, modificările aduse Legii 321 prevădeau ca toate magazinele alimentare să fie obligate să vânda carne, fructe și legume în proporție de minimum 51% din producția românească. În același timp, modificările legifereaza termenele de plata 7 zile pentru produsele fresh și 14 zile pentru celelalte produse alimentare. Modificările mai definesc prețul produsului și interzic taxele de raft, de listare, de dezvoltare, de marketing, adică obligă toți comercianții să trăiască din adaos comercial.