Noua formulă de calcul a pensiilor. Dumitru Costin, preşedintele BNS: „Ambele propuneri duc la creştere, în niciun caz la scădere”

Noua formulă de calcul a pensiilor. Simona Bucura Oprescu vrea are ca obiective indexarea pensiilor, dar și creșterea vârstei de pensionare cu trei ani pentru femei. În acest moment, vârsta de pensionare a femeilor este de 62 de ani, dar va fi egalizată cu vârsta bărbaților, de 65 de ani.

Variantele pentru pensii, de pe masa ministrului Muncii, conform Antena 3:

1. păstrarea formulei din Legea 127 (valoarea punctului de pensie se stabileşte în valoare fixă de către Guvern, punctajul se calculează prin raportare la stagiul de cotizare de 25 de ani, pensia se stabileşte prin înmulţirea punctajului obţinut cu valoarea punctului de pensie);

2. punctul de pensie: va fi 40% sau 45% din câştigul salarial mediu brut stabilit anual prin legea bugetului;

Alte articole

Ministrul Muncii, Florin Manole, nu vrea reduceri de cheltuieli prin concedieri și tăierea salariilor. ”Ar fi anormal”. Ce variante propune. Ce spune despre ”testul” CCR al reformei pensiilor magistraților

Cu cât s-au majorat pensiile înainte de Crăciun. Piramida demografică anunţă risc mare de neplată

3. adăugarea unor punctaje suplimentare pentru numărul de ani de contribuţie ce depăşesc 25 de ani, 0,25 puncte pentru peste cinci ani de contributivitate peste 25 ani;

4. indexarea pensiilor în luna martie 2024 cu rata inflaţiei din anul precedent;

5. egalizarea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru femei şi bărbăţi;

6. eliminarea pensiei minime;

7. reducerea pensiei în cazul pensionării anticipate – de la 14,4% la 24%;

8. se reintroduce comision de colectare pentru pilonul II de pensii;

9. reducerea punctajului suplimentar pentru cei ce au lucrat în condiţii deosebite şi speciale;

10. se elimină acordarea majorării de 10% pentru punctajele din perioadele realizate între anii 1975 și 2001.

Citeşte şi: Pensii 2024. Veste proastă pentru 5 milioane de români, majorarea substanţială de anul viitor s-ar putea amâna

„Din câte știu eu, Banca Mondială a livrat Guvernului României, recte Ministerului Muncii, mai multe tipuri de scenarii. Spre exemplu, pentru formula de calcul au sugerat păstrarea formulei de calcul din actuala lege 127, prin care valoarea punctului de pensie se stabilește în valoare fixă de către Guvern, anual. Ea se raportează la stagiul de cotizare de 25 de ani. Pensia se stabilește prin înmulțirea punctajului cu valoarea punctului de pensii. În niciun caz nu putem să discutăm de scăderi de pensii, ci, eventual, de creșteri de pensii. Punctul de pensie va fi raportat, sugerează ei, la niște procente care au legătură cu câștigul salarial mediu brut anual, prin legea bugetului. Anul acesta, spre exemplu, câștigul salarial mediu brut este de 6789, iar la anul prognozat de Comisia Națională de Prognoză va fi 7522. Se fac niște simulări macroeconomice, încă nu se știe pe care dintre cele două procente se va merge”, a declarat Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS) la Antena 3.

Citeşte şi: Ministrul Muncii, anunţ de ultimă oră despre pensii şi salarii: „Este nevoie de o soluţie imediată”. Ce se întâmplă în luna septembrie

„Dar în ambele variante, raportarea la câștigul salarial mediu brut pe economie te duce la creștere, în niciun caz la scădere. Acum punctul de pensie este 1.785 de lei. Dacă se va aplica această formulă, punctul de pensie ar trebui să crească undeva la 3000 și ceva de lei. Cu această măsură, în noua lege se dorește, spre exemplu, stimularea indivizilor încă activi să rămână în piața muncii. România are una dintre cele mai scăzute vârste medii de pensionare din Europa, dacă nu cea mai scăzută. Din păcate, în acest indicator intră toate sistemele de pensii – cei care se pensionează la vârste fragede 45-48 sau 50 de ani. O altă chestiune este cea legată de indexare a pensiilor în luna martie 2024, cu rata inflației din anul precedent, dacă se aprobă până la sfârșitul anului”, a precizat Dumitru Costin.