NOUA LEGE A SALARIZĂRII. Sindicaliştii cer salariu minim pe economie de 2050 de lei până în 2020. Ce spun guvernanţii

Proiectul despre care se discută la Ministerul Muncii presupune dublarea salariului de la care porneşte grila, dar şi majorări ale salariului minim cu câte 200 de lei pe an până în 2020.

Dacă proiectul legii salarizării ar fi adoptat în această formă, ar însemna că până în 2020 salariul minim ar urma să ajungă la 2050 de lei. Pentru a fi adoptată şi a intra în vigoare, legea ar trebui să fie gata până la toamnă, ca sa ajungă în Parlament, unde să poată fi dezbătută şi votată pentru a putea fi pusă în aplicare de la 1 ianuarie 2017.

Guvernanţii se îndoiesc, însă, că ar putea pune în aplicare dorinţa sindicatelor, întrucât au afirmat în repetate rânduri că bugetul de stat nu ar putea susţine o asemenea creştere salarială în aparatul bugetar.

În altă ordine de idei, angajaţii din administraţia publică au anunţat deja că vor face grevă marţi, după declanșarea de către Federaţia Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA) a conflictului colectiv de muncă ca urmare a eşuării negocierilor cu ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, privind creşterea salariilor.

Alte articole

Fostul ministru Burduja, în prezent consilier al lui Bolojan, declarație scandaloasă despre bugetari: ”La stat lucrează oameni incompetenți, oameni care-și completează veniturile din surse ilegale sau oameni nebuni”. N-a spus și din ce categorie face parte el

Guvernul Ilie Bolojan schimbă modul de acordare a sporurilor bugetarilor. Vor fi acordate numai acolo unde există riscuri reale

Sindicaliștii FNSA susțin că salariații din administrația publică locală din România sunt cea mai slab plătită și discriminată categorie de salariați din sistemul bugetar, majoritatea având venituri salariale brute apropiate ca valoare sau egale cu salariul minim burt pe economie (1.250 de lei pe lună).

„Prin adoptarea OUG nr. 20/2016 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, personalul care își desfășoară activitatea în consiliile județene și primăriile de pe întreg teritoriul țării a fost vădit discriminat în raport cu angajații din administrația centrală (care au beneficiat de creșteri salariale de până la 70%)”, se arată în comunicat.

Sindicaliștii FNSA doresc majorarea salariilor de bază ale funcționarilor publici și ale personalului din administrația publică locală cu 25% și acordarea normei de hrană pentru toți salariații, acolo unde resursele bugetare permit acest lucru, eliminându-se astfel discriminările dintre cei care primesc și cei care nu primesc acest drept.