Nu doar primatele sunt inteligente: Delfinii, câinii şi elefanţii au un tip diferit de inteligenţă

Conexiunile neuronale din creierul delfinilor se realizează într-un mod fundamental diferit faţă de cele din creierul primatelor, în special în regiunea neocortexului, centrul unor funcţii înalte, aşa cum ar fi înţelegerea şi gândirea conştientă, potrivit Agerpres.

Delfinii sunt nişte rude atât de îndepărtate ale oamenilor încât trebuie să ne întoarcem înapoi în timp cu 95 de milioane de ani până la identificarea unui strămoş „cât de cât” comun. Însă atunci când vine vorba de inteligenţă, comportament social şi comunicare, unii cercetători susţin că delfinii sunt la fel de apropiaţi de oameni ca şi maimuţele antropoide. Sau poate chiar mai apropiaţi.

„Delfinii înţeleg concepte abstracte, precum cel de zero. Ei pot face orice poate face şi un cimpanzeu sau bonobo” susţine Lori Marino, specialistă în neurologie de la Emory University şi expertă în comportamentul deflinilor. „Delfinii sunt extraordinar de diferiţi faţă de noi şi totodată extraordinar de asemănători”, mai adaugă ea.

În ultimii ani, cercetătorii specializaţi în comportamentul animalelor au ajuns la concluzia că inteligenţa acestora nu are nicio legătură cu apropierea lor anatomică faţă de oameni. Nu trebuie să faci parte din clasa primatelor pentru a fi dotat cu inteligenţă.

Alte articole

Iluzie optică virală. Câți câini se află, de fapt, în imagine? Doar geniile răspund corect în mai puțin de 4 secunde

Pantera neagră din Bulgaria ar fi, de fapt, un… câine. Ce spun experiții bulgari despre urmele lăsate de animalul misterios

Creierul delfinilor nu seamănă deloc cu creierul oamenilor, precizează Marino. Însă, mai adaugă ea, „cu cât afli mai multe despre delfini, cu atât îţi dai seama că au într-adevăr capacitatea de a raţiona şi caracteristicile cognitive pe care le atribuim unei persoane”. Delfinii se recunosc în oglindă şi au simţul identităţii sociale. Ei ştiu cine sunt, atât individual cât şi ca apartenenţă la un grup sau familie. Ei interacţionează şi înţeleg ideea de sănătate şi de boală, au sentimente faţă de alţi delfini, şi comunică atât de rapid unii cu alţii încât parcă ar fi interconectaţi, mai explică Marino.

Inteligenţa animală „nu este un lucru liniar”, susţine cercetătorul Brian Hare, de la Duke University, care studiază inteligenţa la bonobo şi la câini. „Trebuie să ne gândim la inteligenţă ca la o trusă de scule. Unele animale au un ciocan extraordinar, în timp ce altele au o şurubelniţă uluitoare”, mai adaugă el.

Pentru câini, principala unealtă a inteligenţei lor este observaţia obsesivă a oamenilor şi abilitatea de a înţelege comunicarea umană. Spre exemplu, câinii urmăresc semnalizarea făcută de om atât de bine, încât înţeleg dacă este făcută cu mâna sau cu piciorul, capacitate pe care, spre exemplu, cimpanzeii nu o au, conform lui Hare, autorul unei cărţi intitulate „The Genius of Dogs” (Geniul câinilor).

Apoi mai sunt şi elefanţii. Aceştia sunt capabili de empatie unii cu alţii, se ajută şi colaborează pentru rezolvarea diferitelor sarcini. Într-un joc clasic de cooperare, în care animalele primesc de mâncare doar dacă trag de capetele opuse ale unei frânghii, elefanţii au învăţat să facă acest lucru mult mai rapid decât cimpanzeii, conform cercetătorului Josh Plotnik de la Fundaţia Golden Triangle Asian Elephant din Thailanda.

Elefanţii se descurcă mai bine decât maimuţele în situaţii care necesită empatie, cum ar fi salvarea unui seamăn aflat în pericol, mai susţine Plotnik. În mediul lor natural au fost consemnate situaţii în care mai mulţi elefanţi au colaborat pentru ajutarea unui seamăn care a căzut într-o groapă din care nu mai putea să iasă.