Numărul total de paturi, aprobat anual la nivel naţional şi detaliat pe judeţe, reprezintă numărul maxim de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceşti cu spitalele publice şi private din România, în condiţiile prevăzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Numărul de paturi contractabile la nivel naţional a scăzut de la 136.341 în 2010 la 123.127 pentru 2013, însă datele înregistrate arată că România se menţine la valori superioare mediei europene de număr de paturi la 100.000 de locuitori, se precizează în nota de fundamentare a proiectului.

Alte Articole

Cât costă sicriul în care a fost depus Costel Corduneanu? ...

Corpul de Control al ministrului Sănătăţii, concluzii preliminare ...

Teorie incredibilă despre boli. Constantin Dulcan: „Ce ...

În prezent, în numărul total de paturi contractabile sunt incluse şi paturile destinate internării pacienţilor care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate precum şi numărul de paturi din penitenciarele spital.

Potrivit MS, datele cu privire la internările din ultimii ani indică faptul că o pondere importantă a cazurilor de internare continuă (30-40%) puteau fi rezolvate în ambulatoriul de specialitate sau prin spitalizare de zi, ceea ce ar fi condus inclusiv la o mai eficientă cheltuire a fondurilor publice.

Citeşte şi Spitalele cu deficienţe igienico-sanitare majore, care nu pot fi remediate, ar putea fi închise

Pe de altă parte, în ce priveşte structurarea şi organizarea spitalelor, se constată diferenţe semnificative, în funcţie de specialităţi, zone geografice, tipuri de spitale sau medii de rezidenţă. Astfel, unele secţii, pe anumite specialităţi, sunt supraaglomerate, iar altele subutilizate sau deficitare. Aceleaşi diferenţe se constată şi în cazul ratei de ocupare a paturilor, care în cazuri frecvente coboară sub 60%, la nivel anumitor secţii, în condiţiile în care rata optimă este considerată 80%.

O altă raţiune pentru scăderea numărului de paturi este aceea că România s-a angajat prin acordurile cu organismele europene şi internaţionale (FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială) să revizuiască structura spitalelor şi să continue restructurarea acestora, reflectată în Planul naţional de paturi, pentru a crea cadrul necesar creşterii numărului de pacienţi care sunt monitorizaţi şi trataţi în ambulatoriul de specialitate şi în internare de zi, concomitent cu scăderea numărului de cazuri tratate în spitalizare continuă, se mai precizează în nota de fundamentare.

Prin actul normativ al cărui proiect a fost lansat în dezbatere publică, se propune aprobarea Planului naţional de paturi pentru perioada 2014-2016.

Astfel, pentru 2014, se propune o reducere cu 2.177 a numărului total de paturi aprobat la nivel naţional, echivalent cu numărul de paturi aprobate pentru pacienţii care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate şi numărul de paturi din penitenciarele spital.

Pentru 2015 şi 2016 se propune o scădere cu câte 1.000 de paturi, pentru a se atinge indicatorul de 4,8 paturi acute la 1000 de locuitori, care reprezintă atât o medie la nivel european, cât şi o ţintă asumată de România în cadrul Acordurilor cu Banca Mondială.

Proiectul se află în dezbatere publică până la 20 mai.

Citeşte şi Trei centre noi pentru preluarea pacienţilor cu arsuri majore vor fi înfiinţate în România VIDEO