‘Anul acesta în Portul Tulcea au acostat 158 de nave de croazieră care au avut la bord 22.499 de pasageri. În celelalte porturi din județ au acostat de asemenea 140 de nave de croazieră cu 17.464 de pasageri’, a declarat pentru AGERPRES directorul Căpităniei Zonale a Portului Tulcea, Dan Ichim.

Cele 298 de nave de croazieră care au acostat în județ anul acesta reprezintă cel mai mare număr al sosirilor înregistrate în porturile din Delta Dunării în ultimii 10 ani.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Mașini împotmolite în asfalt, la Constanța, după o ploaie ...

Un tânăr de 33 de ani a murit în timpul unei curse Ryanair ...

În situația oferită de autoritatea portuară se arată că numărul navelor care acostează în porturile din județ se apropie tot mai mult de cel al navelor care acostează în municipiu, porturile din Sulina, Sfântu Gheorghe și Crișan fiind în preferințele tur-operatorilor.

Cele mai puține nave de croazieră fluvială și maritimă care au acostat în ultimii 10 ani în porturile de pe raza județului Tulcea, respectiv 137, s-au înregistrat în anul 2010, atunci când în județ erau așteptate circa 200 de nave. Numărul lor a scăzut însă atât ca urmare a crizei financiare din anii anteriori, cât și a concurenței operatorilor din Ucraina care practicau tarife mai mici pentru plimbările în Deltă, potrivit operatorilor tulceni.

Situația din turismul cu navele de croazieră fluvială în Delta Dunării s-a redresat în anul 2013, în ciuda cotelor scăzute ale fluviului, situație care i-a obligat pe operatorii tulceni să suporte din bugetul propriu cheltuielile legate de transportul rutier pe sute de kilometri a turiștilor de pe navele blocate în zona Mehedinți și care nu doreau să renunțe la excursia în Deltă.

În 2014, an marcat de conflictul din Crimeea, numărul navelor de croazieră s-a apropiat de cel din anul 2016, situația geo-politică din bazinul Mării Negre lăsându-și amprenta în anul următor, când în porturile din județ au acostat cu 65 de nave de croazieră mai puțin. Diferența aceasta a fost cauzată și de scăderea accentuată a nivelului Dunării.

Potrivit Agerpres, unii operatori turistici din județ au explicat creșterea fenomenului turistic cu navele de croazieră în Delta Dunării, chiar și în contextul situației sensibile din bazinul Mării Negre, prin sentimentul de siguranță oferit de statutul României, țară membră a UE și a NATO.

O altă explicație a creșterii numărului navelor de croazieră care au ajuns în Delta Dunării anul acesta poate fi schimbarea strategiei unor firme internaționale din domeniu de a renunța la croazierele pe Marea Neagră în favoarea celor fluviale. Această ipoteză poate fi susținută prin scăderea de 10 ori a numărului navelor de croazieră maritimă care au acostat anul acesta pe litoralul românesc față de cea din anul 2013, situație semnalată public de directorul unei firme din domeniu, Ciprian Popescu.

De remarcat este că problemele sanitar-veterinare înregistrate în județul Tulcea în urmă cu 10 ani, respectiv focarele de gripă aviară, nu au dus la o scădere importantă a numărului navelor de croazieră care au ajuns în Deltă în următorii doi ani.

Doar o parte din navele de croazieră care au sosit în județul Tulcea au apelat la serviciile APDM Galați. Astfel, din cele 230 de nave care au acostat în județ anul trecut, doar 128 au preferat pontoanele APDM.

Primele nave de croazieră fluvială care aveau la bord turiști din Occident au ajuns în Delta Dunării la începutul anilor 2000. În baza solicitărilor primite din partea turiștilor străini, operatorii tulceni le oferă acestora plimbări în Delta Dunării, în timpul cărora pot gusta mâncărurile tradiționale sau pot vedea spectacole folclorice susținute de ansambluri din județ. În oferta turiștilor de pe navele de croazieră se află și excursiile la mănăstirile Saon, Celic-Dere și Cocoșu, la Basilica Paleocreștină din Niculițel, precum și vizite la muzeele de artă din municipiu.

Delta Dunării, declarată Rezervație a Biosferei în anul 1990, are o suprafață totală de 4.455 de kilometri pătrați, 84% din aceasta regăsindu-se pe teritoriul României, iar restul pe cel al Ucrainei. Zonă umedă de importanță internațională, Delta Dunării este inclusă în Lista Patrimoniului Mondial Cultural și Natural al UNESCO, iar în România numără circa 12.000 de persoane care locuiesc în comunități izolate de ape.