O jumătate dintre companii nu reuşesc să identifice breşele de securitate cibernetice

Atacurile direcţionate au devenit una dintre ameninţările cu cea mai rapidă creştere în 2017, cu un plus de 11% pentru companiile mari. Nu este vorba doar despre numărul de atacuri: două treimi dintre participanţii la studiu (66%) au fost de acord că ameninţările devin din ce în ce mai complexe, iar pentru 52% dintre ei este din ce în ce mai dificil de stabilit diferenţa dintre atacurile „normale” şi atacurile complexe, potrivit raportului „Noi ameninţări, o nouă atitudine: ce înseamnă să fii pregătit pentru riscuri într-o lume a atacurilor complexe”, realizat de Kaspersky Lab, scrie Mediafax.

Acest lucru devine o problemă majoră pentru companii: ele încep să înţeleagă că, la un moment dat, vor întâlni o breşă de securitate (57% comparativ cu 51%, anul trecut), dar sunt încă nesigure în privinţa celei mai eficiente strategii pentru a răspunde acestor ameninţări (42%). Complexitatea problemei este chiar mai îngrijorătoare, deoarece studiul a arătat că incertitudinea este semnificativ mai ridicată (63%) printre respondenţii care sunt experţi IT, potrivit Mediafax.

Citeşte şi Vicepremierul Marcel Ciolacu: România poate oferi expertiză în materie de securitate cibernetică la nivel european

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În ciuda nivelului ridicat de incertitudine referitor la strategiile lor, majoritatea companiilor (77%) consideră că ele cheltuiesc suficient sau chiar prea mult pe protecţia împotriva atacurilor direcţionate. „Acest lucru se datorează modului în care este percepută protecţia împotriva ameninţărilor: ele sunt, de multe ori, văzute ca simple probleme tehnice care pot fi rezolvate prin cumpărarea şi implementarea unor soluţii de securitate avansate. O abordare mai corectă a răspunsului la incidente, însă, presupune să investeşti nu doar în tehnologiile potrivite, ci şi în oameni cu aptitudini specifice, precum şi în procesele potrivite”, precizează Kaspersky.

Alte articole

ANAF pune lupa pe companiile care au cumpărat bunuri de lux. Ce riscă firmele care nu pot justifica necesitatea acestor achiziții

Bolojan, ”tăticul” insolvențelor. Numărul firmelor intrate în această procedură-limită a crescut cu aproape 5 la sută anul acesta