Majoritatea covârșitoare a stelelor din Calea Lactee au existențe predictibile, pe orbite fixe în jurul centrului galactic, la fel cum este și Soarele. Există însă și câteva stele rătăcitoare care sunt aruncate din galaxie cu viteze foarte mari în urma unui efect de praștie declanșat de gaura neagră supermasivă din centrul galactic, scrie Agerpres.

Aceste stele sunt foarte rare. Până în prezent, astronomii au descoperit doar 20 astfel de corpuri cosmice, cea mai nouă dintre ele fiind descoperită săptămâna trecută. Studierea acestor stele de hipervelocitate oferă informații extraordinar de importante despre centrul galactic dar și despre regiunile aflate la limita externă a galaxiei. În funcție de locul de unde au fost proiectate în spațiu și de traiectoriile pe care le au, aceste stele pot oferi informații despre caracteristicile găurii negre supermasive din centrul galactic, dar și despre materia întunecată din galaxie.

Alte Articole

Stirea momentului in Romania! Vestea primita de parintii studetei ...

Apple face bani din orice. Chiar și din reclamele afișate în ...

Apple anunţă noi schimbări. Toţi cei care au iPhone trebuie ...

Steaua rătăcitoare descoperită recent a primit denumirea LAMOST-HVS1 — după numele observatorului cu care a fost făcută descoperirea: Large-sky Area Multi-Object fiber Spectroscopic Telescope (LAMOST), localizat în apropiere de Beijing, în China. Denumirea ‘HVS1’ (hypervelocity star) se referă la faptul că este prima astfel de stea descoperită de la acest observator astronomic.

Citeşte şi Cum se vede Pământul din spaţiu: Imagini transmise ÎN DIRECT de pe Staţia Spaţială Internaţională VIDEO

LAMOST-HVS1 se află la aproximativ 42.000 de ani lumină de Pământ ( 1 an lumină este distanța străbătută de lumină într-un an — aproape 9 trilioane de kilometri). Această stea se îndepărtează cu 477 kilometri pe secundă (!) de centrul galactic și este cea mai apropiată stea rătăcitoare descoperită până în prezent. De asemenea, această stea este și a doua cea mai strălucitoare stea de hipervelocitate descoperită până în prezent. Strălucirea ei are o magnitudine de gradul 13, fiind de 6 ori mai strălucitoare decât planetoidul Pluto din sistemul nostru solar, dar totuși imposibil de observat cu ochiul liber.

Conform calculelor, astronomii susțin că o astfel de stea este aruncată din zona centrului galactic spre marginile galactice o dată la fiecare aproximativ 100.000 de ani. În termeni galactici 100.000 de ani înseamnă abia o clipă, și, în consecință, prin galaxia noastră ar trebui să existe numeroase astfel de stele rătăcitoare la distanțe diferite față de Pământ, în funcție de momentul în care și-au început călătoria spre marginile galaxiei.

Identificarea acestor stele rătăcitoare aflate la distanțe foarte mari este dificilă. Astronomii au fost norocoși în cazul stelei LAMOST-HVS1, care este o stea alb-albăstruie foarte strălucitoare, cu o masă de 9 ori mai mare decât a Soarelui.