O parte din Flota dispărută a României a reapărut pe pânză

Pentru un marinar, nava reprezintă mai mult decât un tonaj, o putere a motorului sau viteza de deplasare. „Nava este o fiinţă. «Fereşte-mă de uscat, că eu te feresc de apă!», transmite nava oricărui lup de mare”, spune comandorul în rezervă Ovidiu Ionescu.

Acesta este şi motivul pentru care comandorul în rezervă încearcă de peste două decenii să afle povestea fiecărei nave. Toată munca lui, nopţile de veghe, zecile de ore la arhive s-au concretizat în teza de doctorat „Evoluţia flotei comerciale şi de pescuit a României 1944 – 1989″.

Picturile au fost strânse într-un album care face parte dintr-o teză de doctorat. Fiecare navă are o poveste interesantă. Toate picturile au aceeaşi dimensiune: 50×40 centimetri.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Au fost imortalizate în ulei nava mixtă Ardeal, nava de pasageri Transilvania, cargourile Pleahanov, Mamaia, Eforie, Sulina, Mangalia, Moldova, Piteşti, Turnu Severin, Sighişoara, Drobeta 1850, Palas, Tuşnad, Histria, Târgovişte, Slatina, Zimnicea, Râmnicu Vîlcea, Neptun, Hagieni, Bucureşti, nava pentru pescuit Octombrie Roşu, navele tanc Prahova, Oltenia, Dacia, Biruinţa, nava mineralier Muscel, nava vrachier Lotru, nava portcontainer Caransebeş, nava trauler Constanţa, nava trauler B – 419 şi Atlantic – 2.

Alte articole

Cum prepari Așure, cel mai vechi desert din lume. Preparatul tradițional turcesc este supranumit și „budinca lui Noe”

Ce părere are Ilie Bolojan despre varianta Eugen Tomac premier: „Mă voi consulta cu partidul și vom lua o decizie”

Averea istorică  a Flotei Romîneşti- 321 de nave!

Ce s-a întâmplat cu navele despre care a scris şi pe care le-a pictat? „S-au făcut transferuri de nave din România în alte state pe diferite motive. Li s-a schimbat pavilionul şi naţionalitatea navei“, spune lectorul universitar pentru Adevărul. În acest fel, s-a încercat să li se piardă urma. Până la Revoluţie, ţara noastră avea 321 de nave. În prezent, una singură – nava Dej – mai navigă sub pavilion românesc. „Acest lucru a fost posibil datorită comandantului Marin Dăboveanu. Cargoul ce aparţine Academiei Navale «Mircea cel Bătrân» Constanţa a fost preluat de la Navrom, apoi dus în reparaţii la Şantierul Naval Galaţi“, spune Ovidiu Ionescu. Mai sunt câteva nave din fosta flotă care acum se află în patrimoniul CFR Marfă sau care au armator român dar navighează sub alt pavilion.