O sintagmă din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, declarată neconstituţională de CCR

Plenul CCR a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 37 alin. (1) și (2) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 și ale art. 349 alin. (1) din Codul penal, care au următorul conținut: „Art. 37 alin. (1) și (2) din Legea nr. 319/2006: (1) Neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate și sănătate în muncă de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri, dacă se creează un pericol grav și iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amendă. (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a produs consecințe deosebite, pedeapsa este închisoarea de la un an la 3 ani sau amendă”, precum și art. 349 alin. (1) din Codul penal: „(1) Neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate și sănătate în muncă de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri, dacă se creează un pericol iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Potrivit unui comunicat al CCR, în urma deliberării, cu unanimitate de voturi, judecătorii constituționali au admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 37 alin. (2) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 și au constatat că sintagma „consecințe deosebite” din cuprinsul acestora este neconstituțională.

În argumentarea soluției de admitere pronunțate Curtea a constatat că textul de lege nu îndeplinește cerințele de claritate și previzibilitate, întrucât nu stabilește în concret ce se poate înțelege prin „consecințe deosebite” și, prin urmare, contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la principiul respectării legilor și ale art. 23 alin. (12) referitoare la legalitatea incriminării.

„Sintagma menționată lipsește de previzibilitate norma de incriminare, în condițiile în care principiul respectării legilor și cel al legalității incriminării impun legiuitorului să legifereze prin texte suficient de clare și precise pentru a putea fi aplicate, inclusiv prin asigurarea posibilității persoanelor interesate de a se conforma prescripției legale. Prin aceeași decizie, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 37 alin. (1) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 și ale art. 349 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale în raport de criticile formulate”, mai spune CCR.

Alte articole

Judecătoarea CCR Iulia Scântei recunoaște că nu are explicații clare pentru anularea alegerilor: ”Poate alte autorități ar fi trebuit să intervină și să detalieze înapoi. Poate trebuiau să vină niște răspunsuri mai complete”

Raportul de la Departamentul de Stat al SUA nu critică Curtea Constituțională. O nouă campanie de dezinformare în legătură cu CCR

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat CCR, respectiv Curții de Apel București — Secția I penală.