Cercetătorii au putut astfel să pună capăt unei vechi dezbateri demonstrând că „Scufiţa Roşie” are aceleaşi rădăcini cu o celebră poveste germană, „Lupul şi cei şapte iezi”, dar istoria ei a fost diferită, scrie Agerpres care citează AFP.

Reconstituirea evoluţiei unei poveşti este similară „muncii unui biolog care arată, de exemplu, că oamenii şi maimuţele mari au un strămoş comun, dar au evoluat în specii distincte”, explică antropologul britanic Jamie Tehrani de la Universitatea Durham din Marea Britanie.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Oana Moșneagu și-a făcut petrecerea burlăcițelor la Roma. ...

Cu cât i-a plătit Selly pe Costi Max şi Adrian Elicopter ca ...

Studiul său, publicat miercuri în revista ştiinţifică americană PLOS ONE, reface geneza şi calea parcursă în timp şi spaţiu de la poveşti şi credinţe populare pentru a pune într-o lumină nouă deplasările populaţiilor în istoria umană.

Acest studiu dezvăluie că „Lupul şi cei şapte iezi” datează probabil din secolul 1 al erei creştine, dând naştere după o mie de ani unei variante devenite „Scufiţa Roşie”. „Lupul şi cei şapte iezi”, temă populară în Europa şi Orientul Mijlociu, este povestea unui lup deghizat în „mama capră” pentru a-i devora puii. În „Scufiţa Roşie”, lupul mănăncă o fetiţă după ce a luat chipul bunicii ei.

„Scufiţa Roşie” figurează printre operele, celebre în Germania, ale fraţilor Grimm, publicate în secolul al XIX-lea. Această versiune se bazează pe cea scrisă în secolul al XVII-lea de francezul Charles Perrault.

La rândul său, Perrault s-a inspirat dintr-o poveste mai veche, transmisă prin tradiţie orală în Franţa şi în Austria. Numeroase variante ale acesteia există în Africa şi în Asia, ca de exemplu „Bunica tigru” în Japonia, China şi Coreea.

Pentru a regăsi originile poveştii, Jamie Tehrani a supus 58 de variante unei analize filogenetice, metodă statistică utilizată de biologi pentru clasificarea fiinţelor vii care permite stabilirea gradului de înrudire între specii şi înţelegerea evoluţiei lor.

Analiza s-a concentrat pe 72 de scenarii în funcţie de diferiţi protagonişti ca lupul, căpcăunul, tigrul şi alte creaturi şi vicleniile utilizate pentru a-şi înşela victimele, precum şi soarta acestora din urmă.

Acest studiu a permis, de asemenea, dezminţirea unei teorii destul de răspândite potrivit căreia versiunea cea mai veche a „Scufiţei Roşii” s-ar fi născut în tradiţia orală chineză, înainte de a fi difuzată în Occident prin Drumul Mătăsii.

„Studiul meu demonstrază că, dimpotrivă, versiunea chineză a derivat din tradiţii orale europene. Chinezii au amestecat Scufiţa Roşie, lupul şi cei şapte iezi cu poveşti din folclorul local pentru a crea o nouă versiune hibridă”, afirmă cercetătorul.