Oamenii de ştiinţă au identificat cum se orientează şobolanii în spaţiu

În noul studiu cercetătorii au observat celule nervoase care pornesc şi se opresc, la propriu, la fel ca nişte întrerupătoare de curent, pe măsură ce şobolanii navighează printr-un labirint. Aceste observaţii pot oferi indicii extrem de importante pentru a înţelege modul în care creierul creează sentimentul locaţiei, scrie Agerpres.

Oamenii de ştiinţă cunoşteau că în procesul de alcătuire a hărţilor mentale este implicat hipocampusul, însă existau foarte puţine informaţii sigure cu privire la modul în care se formează aceste hărţi mentale sau de ce ajungem să ne rătăcim. Studii anterioare indicau faptul că anumite celule speciale din hipocampus erau activate atunci când animalele explorau un nou spaţiu, însă identificarea exactă a acelor celule nervoase care transmiteau informaţia către celulele de locaţie s-a dovedit foarte dificilă. Gradul de dificultate este dat de faptul că identificarea cu exactitate a fiecărei conexiuni neuronale este extrem de complicată, chiar şi la animale relativ simple, aşa cum sunt şobolanii.

Citeşte şi ŞOARECII pot să TUŞEASCĂ. Descoperirea care va duce la găsirea unui tratament pentru răceală VIDEO

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Creierul unui şoarece este de dimensiunea unui bob de strugure. Un astfel de creier conţine aproximativ 50 de milioane de neuroni care sunt interconectaţi în 450 de miliarde de locuri„, susţine coautorul studiului, Edvard Moser, director al Institutului Kavli.

Alte articole

Tensiune maximă la Survivor 2026. Eliminare-surpriză duminică!

Cristian Mungiu le dă „o palmă” guvernanţilor: E un pic stânjenitor că 20 de ani după ce am luat primul Palme d’Or ne-ntoarcem şi noi nu avem încă o sală de premieră în care să prezentăm filmul ăsta în Bucureşti

Pentru a putea urmări întregul proces cerebral de învăţare a unei noi locaţii, Moser şi colegii săi au creat un virus care poate introduce mici „întrerupătoare” biologice în neuronii rozătoarelor. Apoi ei au folosit fibre optice pentru a se conecta la celulele înzestrate cu întrerupător, permiţându-le cercetătorilor să activeze aceşti neuroni oricând doreau. În cele din urmă ei au introdus electrozi pentru a înregistra semnalele electrice care erau transmise între diferitele celule nervoase.

Apoi, echipa a pornit şi oprit aceste întrerupătoare biologice de aproximativ 10.000 de ori, în timp ce şobolanii străbăteau un labirint în căutarea hranei, fapt ce le-a permis oamenilor de ştiinţă să identifice neuronii individuali cu rol în orientarea spaţială. În mod simultan, ei au măsurat aceste semnale electrice care se transmiteau între diferite celule nervoase.

Prin combinarea acestor două informaţii, echipa a putut să recreeze reţeaua neuronală care se activează atunci când animalul a învăţat locaţia în care se află. Conform concluziilor obţinute, mai multe tipuri diferite de celule cerebrale participă la crearea hărţii locului.