Odată cu încetarea şomajului tehnic, aproximativ 130.000 de firme nu ştiu dacă îşi vor putea relua activitatea

Analiza indică faptul că, totuşi, economia este mult mai puternică decât în urmă cu zece ani.

România în criză economică, un avion cu rezervorul gol

Analiştii economici sunt de părere că specialiştii din ministere nu au experienţa scoaterii României dintr-o astfel de criză economică. Ei fac o comparaţie plastică între situaţia economică a României şi un avion fără combustibil.

„În faţa furtunii economice de proporţii care se proliferează la orizont, România se află precum un avion cu rezervorul gol, pregătit pentru o aterizare forţată. Vor supravieţui pasagerii (românii şi firmele) manevrelor făcute de un echipaj a cărui principală preocupare a fost până acum să acorde primul ajutor şi prea puţin să rezolve problemele tehnice ale aeronavei (economia românească)? Deşi echipajul de la Palatul Victoria promite că va scoate România din furtuna economică, realitatea este că niciunul dintre piloţi nu are experienţa unei asemenea misiuni„, spun analiştii.

Citeşte şi Florin Cîţu: „Puterea de cumpărare va creşte în perioada următoare”

Alte articole

Avertismentul apocaliptic al lui Andrei Caramitru, fost consilier economic al lui Dan Barna: „E mai brutal decât în 2008. Înseamnă faliment şi foame”

Datoria publică a României a crescut cu peste 36 de miliarde de euro sub coaliția PSD-PNL. Este cea mai mare creștere de datorie din UE de la pandemie

Specialiştii economici de la Frames cred că ţările din Vest traversează o criză economică care se va întinde pe 10 ani, nici românii nefiind departe de această situaţie.

„Radarele economice ale Comisiei Europene şi FMI indică faptul că România survolează o atmosferă tot mai încărcată. Dinspre Vest se acumulează norii unei crize economice de proporţii, o depresiune economică care, potrivit celebrului economist Nouriel Roubini, se va întinde pe următorii 10 ani. Nici în ţară, atmosfera economică nu este tocmai senină, dincolo de buletinele meteo (economice) pozitive promovate de autorităţi„, afirmă analiştii.

Analiştii de la Frames cred că deficitul bugetar al României creşte într-un ritm rapid, neputând fi acoperit decât parţial din împrumuturile făcute de Executiv: „Situaţia bugetară este extrem de gravă, cu un deficit care creşte de la o oră la alta şi care poate fi acoperit doar în parte din împrumuturile pe bandă rulantă lansate de Guvernul Orban, la cele mai ridicate costuri din UE. Să nu uităm faptul că România a reuşit performanţa ca toţi banii din taxe şi impozite adunaţi într-o lună să îi folosească pentru plata salariilor şi pensiilor„.

Economiştii sunt de părere că şansele de redresare economică stau în fondurile de salvare ce vor fi alocate de UE, adică 2-3 miliarde de euro. 

130.000 de firme nu ştiu dacă îşi vor relua activitatea de la 1 iunie

Începând cu 1 iunie, odată cu încetarea şomajului tehnic asigurat de stat şi redeschiderea majorităţii sectoarelor economice, cel puţin 130.000 de firme, în care sunt angajaţi 850.000 de oameni, nu ştiu dacă îşi vor relua activitatea şi nici cum îşi vor plăti angajaţii.

„Aceste firme se aflau încă dinainte de criza COVID în zona de risc. Înregistrau pierderi, iar şansele de redresare erau reduse pentru multe dintre ele. În aceste două luni de pandemie, multe dintre aceste firme au fost ţinute în viaţă doar pentru a încasa şomajul tehnic de la stat„, spune Adrian Negrescu, managerul Frames, potrivit News.ro.

Citeşte şi Ludovic Orban anunţă când va fi gata planul de relansare economică a României

Astfel, patronii vor trebui să decidă dacă repornesc activitatea, situaţie în care vor trebui să asigure plata salariilor, sau încetează activitatea. Aceştia vor lua o decizie în funcţie de concretizarea măsurilor de sprijin pe care Guvernul Orban le promite firmelor care angajează şomeri.

Economia românească, mai puternică decât în urmă cu 10 ani

Adrian Negrescu este de părere că economia românească este mult mai solidă decât în urmă cu 10 ani. PIB-ul s-a dublat, de la 498 miliarde lei în 2009 la 1.059 miliarde de lei în 2019. Cifra de afaceri a companiilor a crescut de la 1.082 miliarde de lei în 2008 (aproximativ 300 miliarde euro) la 360 miliarde euro în 2019. Exporturile au crescut de la 33 miliarde euro în 2008 la 69 miliarde euro din 2019.

De asemenea, salariile s-au majorat de la 469 de lei (câştigul minim net în 2009) la 1.346 de lei în prezent, iar salariul mediu net s-a dublat, de la 1.361 de lei la 3.300 de lei în acest an.

Preţul locuinţelor a scăzut cu 30-50%. Creşterea salariilor corelată cu ieftinirea locuinţelor a dus la scăderea presiunii pe plata ratelor, de la 70% în 2008 la aprox. 30% din venitul mediu al românilor.

În plus, moneda naţională a câştigat, în ultimii 10 ani, la capitolul stabilitate. Între 2008 şi 2009, cursul euro s-a apreciat faţă de leu cu 15%, în timp ce în ultimii 2 ani, variaţia a fost de 2-3%. De asemenea, inflaţia a scăzut de la 7,85% în 2009 la 3,8% în 2019.

Pe aceste date care sugerează o economie mai solidă se bazează autorităţile atunci când preconizează o revenire economică în formă de „V”.

Citeşte şi MAJORARE PENSII cu 40 la sută. Daniel Dăianu: Sub nicio formă! Am da drumul la o bombă

„Chiar dacă stăm mai bine la nivel macro-economic faţă de 2008-2009, avem în continuare o economie fragilă, în care peste 80% dintre firme sunt slab capitalizate, sunt microîntreprinderi fără putere financiară. În absenţa unui ajutor real din partea statului pentru aceste companii, dincolo de şomajul tehnic şi IMM Invest – un program de creditare din care doar firmele sănătoase şi băncile au de câştigat, marea majoritate a firmelor româneşti vor trebui să se descurce singure în furtuna perfectă care se proliferează la orizont. Din păcate, multe vor da faliment sau vor intra în insolvenţă. Altele se vor reinventa în tentativa de a se adapta noii realităţi – o economie în care consumul va scădea puternic, pe toate palierele„, atrag atenţia analiştii de la Frames.

Cum poate fi salvată economia României

Potrivit specialiştilor de la compania Frames, România va trebui să ia măsuri urgente dacă vrea să evite dezastrul economic din anii 2008-2009.

„Dincolo de atragerea optimă a fondurilor UE, este nevoie să ne reorientăm consumul către produse şi servicii autohtone. Vom supravieţui aceste crize doar dacă vom cumpăra produse româneşti, dacă vom stimula astfel producţia din ţară, dacă vom reuşi să reducem importurile şi să creştem exporturile, mai ales că o lume întreagă caută alternative la mărfurile ,,made in China. În plus, firmele şi statul vor trebui să găsească soluţii pentru a absorbi cei aproape 2 milioane de români rămaşi fără job în ţară sau întorşi din Occident„, arată analiza Frames.

Analiştii spun că, pe lângă reorientarea consumului, va fi necesar ca statul să ia măsuri dure, de reformă în sectorul bugetar, de restructurare a aparatului public. Deşi beneficiile reformelor bugetare sunt de necontestat, acestea vor genera o stare de incertitudine şi vor aduce tot felul de provocări în anul care urmează.

„Reformele, dincolo de efectele pozitive, vor afecta consumul, vor accentua starea de incertitudine. Astfel că 2021 va reprezenta, cel mai probabil, un nou an plin de provocări. Chiar şi dacă vom reuşi să evităm efectele crizei externe, misiune aproape imposibilă, problemele structurale ale României, de la structura bugetară la lipsa infrastructurii, ne vor ajunge din urmă, iar nota de plată va trebui plătită„, mai arată analiza Frames.