ONG-urile cer sesizarea CCR privind legea comunicaţiilor electronice

Potrivit unui comunicat al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), legea privind modificarea şi completarea OUG nr. 111/2001 vizând comunicaţiile electronice adoptată de Camera Deputaţilor în procedură de urgenţă „afectează grav dreptul la viaţă privată consfinţit de Constituţie”.

În cererea semnată de reprezentanţi ai mai multor organizaţii nonguvernamentale, printre care se numără APADOR-CH, Agenţia de Monitorizare a Presei şi Centrul pentru Jurnalism Independent, se arată că legea adoptată este neclară şi are influenţe asupra mai multor domenii decât cartelele telefonice preplătite, de exemplu, înregistrarea utilizatorilor se face în condiţii incerte, nu se ştie cine are acces la baza de date, de ce este necesar CNP-ul utilizatorilor.

„Legea a fost iniţiată de Guvern în luna aprilie, a fost aprobată rapid de Senat (pe 2 iunie) şi chiar mai rapid de Camera Deputaţilor (2 iulie). Asta în ciuda protestelor venite din partea societăţii civile şi chiar a furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice care cereau dezbatere publică pe această temă şi mai ales renunţarea la o astfel de măsură”, susţin ONG-urile.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Guvernul a adoptat această iniţiativă la numai o zi după ce prin decizia din 8 aprilie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene fusese invalidată Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European privind păstrarea datelor utilizatorilor de telefonie şi internet pe motiv că aceasta reprezintă o imixtiune deosebit de gravă şi disproporţionată în drepturile fundamentale la respectarea vieţii private şi la protecţia datelor cu caracter personal.

Alte articole

Ilie Bolojan, apariție surpriză la un târg de carte din Oradea. Cadoul inedit pe care l-a primit

Cum arată noua casă a Georgianei Lobonț. Imagini spectaculoase cu vila în care s-a mutat vedeta: ”Mi-au ajuns canapelele, colțarul și fotoliile”

„Organizaţiile semnatare consideră că legea urmează acelaşi caracter disproporţionat al directivei recent invalidate de instanţa europeană, întrucât sub pretextul protejării securităţii naţionale toţi cetăţenii sunt consideraţi suspecţi şi sunt supravegheaţi într-un stil orwellian, specific unei societăţi totalitare”, se apreciază în comunicat.