Finlanda domină pentru al nouălea an consecutiv topul pentru cea mai fericită țară din lume, arată raportul anual al ONU privind fericirea. Clasamentul, publicat în fiecare an în preajma Zilei Internaționale a Fericirii a Organizației Națiunilor Unite clasifică peste 140 de țări pe baza modului în care oamenii își evaluează propriile vieți. Datele provin în principal din sondajul Gallup World Poll, cercetătorii analizând factori precum sprijinul social, speranța de viață sănătoasă, libertatea, generozitatea și percepția asupra corupției.
Citește și: Banii n-aduc fericirea, mit spulberat: „E mai drăguţ să plângi într-un Ferrari”
Potrivit raportului, primele trei țări cele mai fericite sunt Finlanda, Islanda și Danemarca.
Costa Rica se clasează pe locul patru, cea mai înaltă poziție în clasament înregistrată vreodată pentru o țară din America Latină. Suedia și Norvegia ocupă locurile 5 și 6.
Alte trei țări din Europa sunt incluse în top 10: Olanda pe locul 7, Luxemburg pe locul 9 și Elveția pe locul 10.
România a urcat și ea în top, comparativ cu raportul din 2025, clasându-se pe locul 34 din 147 de țări.
Legătura dintre utilizarea rețelelor sociale și bunăstarea este evidențiată în acest raport într-un moment în care multe țări iau în considerare impunerea de restricții asupra utilizării rețelelor sociale de către tineri.
Scăderi ale nivelului de fericire au fost înregistrate în rândul tinerilor sub 25 de ani din Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă, în special în rândul fetelor, arată raportul.
Însă, în alte regiuni ale lumii se observă o creștere a nivelului mediu de fericire declarat în rândul tinerilor.
„Majoritatea tinerilor din lume sunt mai fericiţi astăzi decât acum 20 de ani, iar aceasta este o tendinţă care merită atenţia noastră”, a spus într-un comunicat Jon Clifton, director general al Gallup, care a contribuit la elaborarea raportului.
Acesta a subliniat că impactul utilizării rețelelor sociale asupra stării de bine este „complex”.
Printre factorii care influențează acest aspect se numără timpul petrecut pe platforme, tipul platformei, modul în care aceasta este utilizată, precum și factori demografici ca sexul și statutul socio-economic.
„O utilizare intensivă este asociată cu un nivel de bunăstare semnificativ mai scăzut, dar cei care se îndepărtează în mod deliberat de reţelele sociale par, de asemenea, să piardă anumite efecte pozitive”, a spus Jan-Emmanuel De Neve, unul dintre autorii raportului, profesor de economie la Universitatea Oxford și director al Centrului de Cercetare privind Bunăstarea.
Citește și: Topul celor mai bune 10 țări în care să te retragi la pensie. Care e locul ideal ca să-ți petreci bătrânețea