Operațiune masivă împotriva fraudei cu criptomonede: Percheziții și arestări în cinci județe și în București

Trei persoane au fost arestate și alte cinci au fost plasate sub control judiciar în urma a 40 de percehziții care au vizat un grup specializat în spălarea banilor proveniți din infracțiuni cu criptomonede.

Oamenii legii au confiscat sume importante de bani, reali sau falși, dar și autoturisme de lux. Peste 850.000 de lei, bancnote de 500 de euro false, fonduri în criptomonede reprezentând echivalentul a 700.000 de dolari americani și autoturisme, dintre care trei de lux, au fost indisponibilizate în urma perchezițiilor vizând un grup specializat în spălarea banilor proveniți preponderent din infracțiuni informatice.

Citește și: Bătrână din Vaslui, escrocată pe internet: „Am intrat pe YouTube să ascult rugăciuni şi am dat de un videoclip cu Ţiriac”

Perchezițiile s-au desfășurat în București și în județele Ilfov, Vâlcea, Brașov, Constanța și Sălaj, iar acuzațiile sunt de de constituirea unui grup infracţional organizat, spălare a banilor, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, înşelăciune, efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, alterarea integrităţii datelor informatice, acces ilegal la un sistem informatic, instigare la acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, instigare la transfer neautorizat de date informatice, uz de fals, şantaj în formă continuată şi lipsire de libertate în mod ilegal.

Alte articole

Pensia în criptomonede, posibilă și în Europa de Est. Ce spune CEO-ul Bitget: „Totul depinde de ritmul reglementării, de nivelul de educaţie financiară”

Avertismentul de ultimă oră al CEC Bank. Economiile românilor sunt în pericol!

„În urma celor 40 de percheziţii efectuate la data de 7 martie 2024, de poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti şi ai Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, au fost descoperiţi şi ridicaţi 859.500 de lei, ⁠661.430 de euro, ⁠3.011 dolari americani, ⁠50.000 de coroane daneze şi ⁠10.000 de franci elveţieni.

De asemenea, au fost descoperite şi ridicate 92 de telefoane mobile, ⁠24 de laptopuri, ⁠6 tablete, ⁠9 dispozitive ledger, ⁠6 HDD, 5 SSD, 33 de memorystick, ⁠12 ceasuri de lux, ⁠43 de carduri bancare, 1 pistol, ⁠14 bile de substanţă albă pulverulentă, un grinder şi substanţă vegetală cu miros înţepător, 90 de bancnote de 500 de euro având aceeaşi serie, susceptibile a fi false, ⁠o casă de marcat, ⁠bijuterii şi înscrisuri.

Totodată, au fost indisponibilizate fonduri în criptomonedă, echivalentul a 700.000 de dolari americani şi instituită măsura sechestrului asigurător asupra mai multor autoturisme, dintre care 3 din categoria de lux”, anunţă duminică IGPR.

Potrivit anchetatorilor, la începutul anului 2019, persoanele cercetate ar fi constituit un grup organizat, în scopul săvârșirii infracțiunilor de spălare a banilor proveniți cu precădere din infracțiuni informatice, grup format din peste 20 de membri.

Aceștia ar fi primit și transferat, în mod repetat, criptomonede, în valoare de circa 29 de miliarde BUSD, 4,6 milioane BUSD şi 1,3 milioane BUSD, prin intermediul conturilor deţinute de ei sau alte persoane pe platformele pentru tranzacţionare de criptomonedă, cunoscând că banii provin din infracţiuni, scopul fiind ascunderea sau disimularea originii ilicite, în schimbul încasării unor sume cu titlul de comision.

Totodată, în 2021, unul dintre cei în cauză l-ar fi determinat pe un alt membru al grupului infracțional să acceseze, fără drept, portofelul electronic atașat unui cont de criptomonedă aparținând unei persoane vătămate și, sub pretextul încheierii unei tranzacții financiare, ar fi indus victima în eroare, determinând-o să transfere peste 400 de unități ale unei monede virtuale, echivalentul a peste 580.000 de euro, într-un portofel electronic la care obținuse anterior accesul, în mod ilegal, de unde și le-ar fi însușit.

Aceleași două persoane cercetate, sub pretextul achiziționării de criptomonede, ar fi determinat o altă persoană vătămată să transfere unități de monedă virtuală, cauzându-i astfel o pagubă de circa 73.000 de USD.

În 2023, o altă persoană, folosind același mod de operare, precum și programe informatice (clona unei aplicații bancare) sau înscrisuri false, ar fi indus în eroare două persoane vătămate, determinându-le să transfere în portofele electronice aflate sub controlul său, unități de criptomonedă, producându-le prejudicii de aproximatic 190.000 USD, respectiv 6.000.000 USD.

În cazul unei alte persoane, cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj în formă continuată, s-a reținut că, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin ameninţare şi lipsire de libertate, ar fi constrâns o victimă să întocmească un înscris sub semnătură privată, în scopul de a dobândi în mod injust un drept de garanţie reală asupra unui imobil şi recunoaşterea unei datorii fictive de 350.000 de lei, pentru a o determina să-i remită această sumă.

Mai mult, acesta, cunoscând proveniența ilicită a unor sume în criptomonedă, în echivalentul a circa 42.000 de dolari, le-ar fi tranzacționat prin intermediul portofelului electronic deținut.

Citește și: Afacerist din Cluj, acuzații de tortură pentru averea din criptomonede. A fost prins beat la volan și cu un deget tăiat

La datele de 7 și 8 martie 2024, procurorii DIICOT au dispus reținerea a nouă persoane cercetate și măsura controlului judiciar, față de alte cinci, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, spălare a banilor, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, înşelăciune, efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, alterarea integrităţii datelor informatice, acces ilegal la un sistem informatic, instigare la acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, instigare la transfer neautorizat de date informatice, uz de fals, şantaj în formă continuată şi lipsire de libertate în mod ilegal.

La 8 martie a.c., jduecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București a dispus arestearea preventivă a trei dintre persoanele reținute, măsura controlului judiciar față de alte cinci persoane și contnuarea cercetărior față de o altă persoană în stare de libertate.

Împotriva încheierii, cu referire la ultimele două dispoziţii ale instanţei, procurorii D.I.I.C.O.T.- Structura Centrală au formulat contestaţie.