ORA DE IARNĂ 2020. Românii au dat ceasurile înapoi

ORA DE IARNĂ 2020. Românii îşi dau ceasurile înapoi în utimul weekend din octombrie românii îşi vor da ceasurile înapoi cu o oră. În noapte de 24 spre 25 octombrie trecem oficial la ora de iarnă. 

ORA DE IARNĂ 2020. Comisia Europeană a propus să se renunțe la schimbarea orei. Din anul 2018 a început să se discute, însă, la nivel european despre renunțarea la schimbarea orei, care are și unele efecte neplăcute. Presupune o schimbare în rutina zilnică, iar pe unii oameni îi afectează inclusiv pe planul sănătății.

Chiar dacă Parlamentul European a adoptat renunțarea la schimbarea sezonieră a orei, aceasta va rămâne definitivă abia din 2021. Așadar, România își va mai schimba de câteva ori ora sezonieră, iar apoi va decide dacă va păstra ora de iarnă, adică cea standard, care este valabilă în mai toate statele, ori va adopta finalmente ora de vară.

Eurodeputații au votat în favoarea renunțării la practica de ajustare a ceasurilor cu o oră în primăvară și toamnă începând cu 2021. La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3:00 devine ora 4:00).

Alte articole

Ce se întâmplă cu schimbarea orei. Parlamentul European și-a pierdut răbdarea și ia măsuri

Ora de iarnă 2025. Gata, Comisia Europeană opreşte schimbarea orei: „Nu mai are niciun sens şi ne enervează pe toţi”

ORA DE IARNĂ 2020. Cum ne afectează schimbarea orei 

Perturbă somnul. Ritmul circadian este influențat de lumina soarelui. Când avem parte de multă lumină, organismul produce o cantitate mică de melatonină. Când este întuneric, organismul secretă melatonină, acest hormon care induce somnul.

Trecerea la ora de iarnă ne tulbură somnul, pentru că mulți avem probleme în a ne adapta să dormim mai târziu, dar totuși să ne trezim devreme pentru muncă sau școală. Din cauza tulburărilor de somn cu care ne confruntăm în această perioadă, trecerea la ora de iarnă poate provoca scăderi ale performanței, concentrării și memoriei, precum și oboseală și somnolență în timpul zilei.

Apare depresia: Expunerea redusă la lumina naturală a soarelui poate duce la schimbări de dispoziție, din cauza producție scăzute de serotonină, hormonul fericirii. Astfel, există riscul apariției depresiei. De aceea, este important ca în această perioadă a anului să facem în continuare plimbări în aer liber, indiferent de starea vremii.

Risc crescut de accident vascular cerebral: Un studiu din 2014 a arătat că trecerea la ora de iarnă crește nivelul de cortizol. Cortizolul este hormonul stresului care atinge cele mai mici niveluri în timpul nopții și care are un nivel ridicat dimineața devreme. În cazul persoanelor cu afecţiuni cardiovasculare, organismul secretă în exces hormoni de stres, care pot creşte tensiunea şi pot favoriza apariția accidentelor vasculare cerebrale.

Ne afectează apetitul: De vină pentru asta sunt hormonii. Senzația de foame este controlată de trei hormoni: insulina, grelina și leptina. Când nu mâncăm pentru câteva ore, nivelul de insulină din corp se diminuează din cauza lipsei de nutrienți, iar organismul secretă grelina, hormonul care dă senzația de foame. Pe măsură ce mâncăm, este secretată leptina, hormonul care dă senzația de sațietate. Acești hormoni sunt asociați cu lipsa de somn, ceea ce explică motivul pentru care atunci când somnul ne este perturbat, avem tendința să consumăm calorii în plus, informează doc.ro.

Citeşte şi TOP 10 glume despre trecerea la ora de iarnă. Ce se întâmplă cu „cele trei ceasuri rele” şi cum schimbă ora Viorel Lis