Ora de iarnă 2023. În ultimul weekend din luna octombrie, România va reveni la ora de iarnă, ceea ce înseamnă că ceasurile se vor da înapoi cu o oră, astfel că ora 4:00 va deveni ora 3:00. Așadar, ultima duminică a lunii octombrie va deveni cea mai lungă zi din an, având 25 de ore. În fiecare an, această modificare a orei se face în ultimul week-end din octombrie, în noaptea de sâmbătă spre duminică.

Citeşte şi: Ora de iarnă se schimbă întotdeauna în ultimul weekend din octombrie. Cum setezi ceasul la sfârşitul săptămânii

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Incendiu puternic izbucnit într-o clădire dezafectată din ...

Cum l-a poreclit Violeta Bănică pe iubitul mamei sale, Adrian ...

Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est.

Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2. România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal român”. Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustatare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă, pentru a beneficia mai bine de lumina naturală.

La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3:00 devine ora 4:00) în ultimul weekend din martie, în timp ce la ora de iarnă operațiunea este inversă, iar în ultimul weekend din octombrie ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4:00 devine ora 3:00.

Cum ne afectează schimbarea orei sănătatea

De cele mai multe ori, schimbarea orei are repercusiuni asupra psihicului și sănătății oamenilor care au nevoie de mai mult timp pentru a se acomoda. Această schimbare perturbă ceasul biologic și, în același timp, pot apărea dereglări hormonale, în special în ceea ce privește melatonina, hormonul care se ocupă cu reglarea ceasului biologic al organismului.

Potrivit studiilor, în primele săptămâni după trecerea la ora de iarnă, crește numărul accidentelor de circulaţie, pietonii şi bicicliştii fiind cei mai vizați.

„Particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează modul cum se realizează această adaptare. De aceea, unii pacienţi pot prezenta o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni”, a explicat medicul Tudor Ciuhodaru.

Toamna și iarna, mulți oameni petrec de obicei toată ziua în interior, la serviciu sau la școală, ori acasă și până la finalul zilei de muncă sau școală este deja întuneric. Asta înseamnă că primim mai puțină expunere la soare, ceea ce reduce cantitatea de vitamina D pe care corpul nostru o produce, scrie utswmed.com. Nivelurile scăzute de vitamina D sunt legate de starea de spirit scăzută și depresie, precum și de oboseală, dureri musculare și oase slăbite, fondul fiind propice instalării unor afecțiuni sistemice sau autoimune.

De ce se face trecerea la ora de iarnă

România a instaurat acest sistem al schimbării orei în 1932. Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, respectiv în prima duminică a lunii octombrie. Această practică a rămas valabilă până în 1943, când legea trecerii la ora de vară nu a mai fost în vigoare. De-abia după 36 de ani, în 1979, s-a revenit la acest procedeu. Convenţia a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene. Ideea de a renunța la schimbarea orei a apărut și în Uniunea Europeană, încă din 2018, dar au apărut apoi pandemia și evenimentele din Ucraina, astfel încât acum tot acest proiect a rămas în suspensie.

Citeşte şi: De ce nu se mai schimbă ora în România. Ce se întâmplă cu ora de iarnă 2021 în ultimul weekend din octombrie

Cum ne putem pregăti de schimbarea orei

Există mai multe modalități prin care putem să ne ajutăm organismul să se adapteze mai bine schimbării orei:

• este important să păstrați un ritm regulat de somn înainte și după schimbarea orei. Treziți-vă la aceeași oră dimineața;
• organismul eliberează cortizol dimineața pentru a vă face mai alert. Pe măsură ce ziua avansează, veți deveni din ce în ce mai obosit, deoarece nivelul de cortizol scade, limitând impactul schimbării de oră asupra somnului;
• obișnuiți-vă treptat corpul cu noua oră, schimbându-vă încet, încet programul de somn pe parcursul unei săptămâni;
• schimbarea orei de culcare cu 10-15 minute mai devreme sau mai târziu în fiecare zi vă va ajuta organismul să se adapteze fără probleme la noua oră și va reduce resimțirea decalajului orar;
• bucurați-vă de lumina soarelui dimineața. Lumina dimineții ajută organismul să se adapteze mai repede și sincronizează ceasul corporal, în timp ce lumina de seară întârzie acest ceas. De asemenea, lumina de dimineață vă sporește starea de alertă și vigilența în timpul zilei și vă ajută să dormiți mai bine noaptea;
• evitați lumina puternică seara. Aceasta include lumina albastră de la telefoanele mobile, tablete și alte dispozitive electronice. Lumina albastră poate întârzia eliberarea hormonului somnului, melatonina, și ne poate decala ceasul intern la o oră mai târzie. Un mediu întunecat este cel mai bun la culcare;
• mențineți un regim alimentar regulat. Mâncarea poate contribui la sincronizarea ceasului corporal. Expunerea la lumină și mâncatul la momentul potrivit pot ajuta ceasul principal și cel periferic să se miște cu aceeași viteză. Așadar, respectați orele de masă și evitați mesele târzii.