Ora de vară 2024. Când va renunţa România la schimbarea orei şi de ce nu a făcut-o până acum

În noaptea de sâmbătă, 30 martie, spre duminică, 31 martie, vom intra în ora de vară, marcând începutul unei perioade în care vom dormi mai puțin cu o oră. Acest fenomen, cunoscut sub denumirea de schimbarea orei, este adoptat de mai multe țări și teritorii, cu scopul de a profita la maxim de lumina naturală și de a economisi energie electrică.

16 mart. 2024, 08:42
Ora de vară 2024. Când va renunţa România la schimbarea orei şi de ce nu a făcut-o până acum
Ora de vară 2024. Când va renunţa România la schimbarea orei şi de ce nu a făcut-o până acum

Ora de vară 2024. Ora de vară reprezintă un mecanism prin care ora oficială este dată înainte cu o oră în comparație cu ora standard, numită și ora de iarnă. Acest proces are loc în fiecare an, în ultima duminică din martie și ultima duminică din octombrie.

De ce România nu a renunțat încă la schimbarea orei? În ciuda discuțiilor din ultimii ani, țara noastră își menține politica de schimbare a orei pentru a se conforma directivelelor Uniunii Europene și pentru a evita disonanța cu celelalte state membre.

Decizia de a păstra ora de vară este influențată și de impactul socio-economic. Industrii precum transportul aerian, feroviar și rutier, precum și afacerile cu legături comerciale importante cu alte țări europene, ar fi afectate negativ de o schimbare unilaterală.

Există și studii care sugerează că ora de vară poate avea beneficii asupra economiei, prin încurajarea consumului și reducerea consumului de energie în anumite perioade ale zilei.

În România, dezbaterile privind avantajele și dezavantajele schimbării orei continuă să fie un subiect de interes, atât în rândul populației, cât și la nivel guvernamental. Factori precum impactul biologic asupra populației, tradițiile locale și cercetările științifice recente sunt luate în considerare în procesul de decizie.

Citeşte şi: Ora de vară în 2024. Parlamentul European susţine renunţarea la ora de vară. Ce se întâmplă în România

Originea conceptului de ora de vară datează din 1784, când Benjamin Franklin a emis ideea de a ajusta timpul pentru economisirea energiei. Această idee a fost preluată ulterior de William Willett, un constructor britanic, care a propus o regulă similară în 1907. Deși inițial întâmpinată cu rezistență, ideea s-a răspândit și a devenit o practică comună în multe țări din întreaga lume.

Impactul trecerii de la ora de iarnă la cea de vară

Trecerea de la ora de iarnă la cea de vară reprezintă un moment semnificativ pentru milioane de oameni din întreaga lume și are un impact semnificativ asupra rutinei zilnice. În România, această schimbare are loc între 30 și 31 martie, când ceasurile sunt date cu o oră înainte la ora 3:00, devenind astfel ora 4:00. Această modificare aduce cu sine o zi cu o oră mai scurtă, iar 31 martie devine cea mai scurtă zi a anului, cu doar 23 de ore.

Echinocțiul de Primăvară, care marchează începutul primăverii astronomice în emisfera nordică, este momentul în care se produce trecerea la ora de vară. Acest eveniment are loc pe 21 martie și coincide cu ziua în care ziua și noaptea au o durată egală. Soarele trece prin punctul vernal în acest moment, punct în care ecliptica intersectează ecuatorul ceresc.

Este important de remarcat că acest fenomen nu afectează doar România, ci are un impact global. Schimbarea orei poate afecta ritmul circadian al organismului uman, conducând la tulburări de somn și afectând starea generală de bine. De asemenea, poate fi resimțită o modificare a eficienței și productivității în primele zile după trecerea la ora de vară.

În concluzie, trecerea de la ora de iarnă la cea de vară marchează începutul unei perioade în care zilele devin mai lungi și temperaturile mai blânde, dar aduce și ajustări în rutina noastră zilnică și poate influența sănătatea și starea noastră de bine.