Ordonanţa austerităţii a apărut în Monitorul Oficial. Unde se taie cel mai mult, majorările nu acoperă nici inflaţia

Salariile bugetarilor se majorează cu 5% de la 1 ianuarie, salariile primarilor se majorează cu 5%, iar ale profesorilor cresc cu 20%. Se plafonează sporurile la nivelul celor din decembrie 2023, iar tichetele Rabla se reduc.

18 dec. 2023, 10:53
Ordonanţa austerităţii a apărut în Monitorul Oficial. Unde se taie cel mai mult, majorările nu acoperă nici inflaţia

Ordonanţa austerităţii a fost publicată vineri seara în Monitorul Oficial. Printre altele, aceasta prevede că în educație salariile „se majorează în anul 2024 cu 20%, în medie, în 2 tranşe: „prima tranşă începând cu data de 01.01.2024” și „a doua tranşă începând cu data de 01.06.2024”, dar nu mai precizează cu cât. Amintim că Guvernul promisese profesorilor majorare de 40% de la 1 ianuarie, apoi a spus că le va da 20%, dar în două tranșe, din care doar 13% creștere la 1 ianuarie.

Sindicaliștii spuneau că va fi dată o ordonanță separată cu procentele, cu 13% de la 1 ianuarie și 7% de la 1 iunie, dar cu includerea în aceste majorării și a funcțiilor de conducere.

Salarizarea profesorilor și a personalului din școli pentru anul 2024 va fi decisă printr-o ordonanță de urgență separată de ordonanța „trenuleț”. Asta au declarat la ieșirea de la Palatul Victoria liderii sindicali care au discutat cu premierul Ciolacu, ministrul Finanțelor și al Educației.

Vești bune pentru pensionari în prag de sărbători! Ministrul Muncii a făcut marele anunț al momentului

Salariile profesorilor nu vor crește pentru toți la fel, spune Anton Hadăr, Alma Mater: A fost o sumă fixă dată anul trecut, care nu nu mai permite acum să le dai la toți același procentaj. Dacă a primit 1.700 lei astă-vară, vă dați seama că nu mai poți să-i dai 20%, îi dai 16, îi dai 17, îi dai 14, poate ca să fie și mai puțin.

Mai amintim că ministerul Finanțelor a publicat, miercuri, un proiect de ordonanță a austerității, „ordonanța trenuleț”, care dădea profesorilor o majorare salarială de numai 8% de la 1 ianuarie 2024. Anterior, Guvernul hotărâse că profesorii vor primi o creștere salarială de 13% la 1 ianuarie, pentru ca în iunie să primească diferența până la o creștere de 20% a salariilor.

Ulterior, Ministerul Finanțelor a publicat un al doilea proiect de ordonanță, în care majorarea salarială pentru profesori a devenit 13%. Reprezentanții Ministerului Finanțelor au precizat că a fost publicată, „dintr-o eroare”, o variantă mai veche a proiectului.

Cele mai importante prevederi din  ordonanța austerității și modificările aduse

  • salariile bugetarilor se majorează cu 5% de la 1 ianuarie, salariile primarilor se majorează cu 5%
  • salariile profesorilor cresc cu 20%, dar nu se precizează cu ce procent cresc de la 1 ianuarie
  • se plafonează sporurile la nivelul celor din decembrie 2023
  • tichetele Rabla se reduc mai puțin: de la 11.000 euro la 5.100 euro, în loc de 2.000 euro
  • finanțarea pentru Casa Verde Fotovoltaice scade la jumătate, pentru sesiunile care urmează să fie lansate, nu și pentru cele în derulare

Ordonanţa austerităţii: Tichetele Rabla se reduc mai puțin

Inițial, Guvernul voia să reducă tichetele Rabla Plus pentru mașini electrice de la 11.000 la 2.000 de euro, de cinci ori. Acum a decis să le reducă doar la jumătate, adică 5.100 euro.

În anul 2024, începând cu prima sesiune pentru acceptarea şi înscrierea solicitanţilor deschisă după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență în cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, 2020 – 2024, nu se mai acordă ecobonusuri, iar cuantumul ecotichetelor, indiferent de numărul de autovehicule uzate predate spre casare, se acordă astfel:

a) 25.500 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau a unui autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen, exceptând motocicleta;
b) 13.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou electric hibrid, exceptând motocicleta, care generează maximum 80 g CO_2/km în sistem WLTP;
c) 13.000 lei pentru achiziţionarea unei motociclete electrice.

 

Ordonanţa austerităţii nu afectează doar bugetarii. Restructurări masive în mediul privat în 2024, din cauza măsurilor fiscale

Mare parte dintre firmele din România vor trece, anul viitor, printr-un amplu proces de restructurare a afacerilor, pe fondul provocărilor fiscale și incertitudinilor tot mai mari privind evoluția economiei.

Potrivit rezultatelor cercetării derulată în perioada 15-26 noiembrie 2023, și la care au participat 1067 de antreprenori, manageri și angajați cu funcții de răspundere din economie, 3 din 5 respondenți (62%) și-au trecut drept principal obiectiv în 2024 restructurarea și optimizarea operațiunilor financiare.

Citește și EXCLUSIV| Marius Budăi, vești bune pentru pensionari în prag de sărbători! ”Vor începe să se facă plățile. Nu scade nicio pensie”

Motivele invocate de antreprenori sunt legate în primul rând de creșterea taxelor, menționată de 67% dintre ei, scăderea vânzărilor (43%), accentuarea blocajului financiar (41%) și creșterea costurilor operaționale (38%).

Mare parte dintre investitori (78%) privesc anul 2024 ca unul dificil din punct de vedere economic, în timp ce doar 13% consideră că anul viitor va fi unul bun pentru business.

Întrebați care va fi cea mai mare provocare a lui 2024, cei mai mulți respondenți (71%) au indicat inflația și efectele sale – creșterea costurilor operaționale și scăderea vânzărilor.

În topul provocărilor s-au mai situat – efectele creșterii taxelor, menționată de 59% dintre antreprenori, criza forței de muncă (53%), scăderea puterii de cumpărare a populației (46%), problemele de finanțare/inclusiv scăderea creditului furnizor (41%) și creșterea costurilor cu energia, gazele și carburanții (37%).

Pe lista provocărilor se mai situează evoluția cursului valutar, menționată de 25% dintre intervievați și accentuarea blocajului financiar (19%).

,,Anul 2024 se anunță a fi unul plin de incertitudini, în care mare parte dintre investitori vor încerca să facă pași mărunți sau chiar vor sta pe loc din punct de vedere investițional. Efectele creșterilor de taxe, inflația în continuare destul de ridicată și problemele de vânzări vor pune pe hold multe dintre investiții, în așteptarea unor răspunsuri concrete mai ales în privința politicii fiscale ale noului guvern, rezultat în urma alegerilor’’, arată concluziile cercetării.

Potrivit analiștilor de la Sierra Quadrant, vestea bună, în toată această stare de incertitudine, este că managerii au înțeles să își ia măsuri de prevenire în fața unor posibile probleme (insolvențe, falimente etc.) ce pot apărea pe lanțurile economice și asta în condițiile în care peste 80% dintre firmele din România sunt vulnerabile în fața unor probleme financiare semnificative.

,,2024 este un an provocator pe care investitorii depinde cum îl privesc. Dincolo de inflație, de insolvențe, de problemele de pe lanțurile economice, 2024 poate fi și un an al oportunităților pentru cei care știu să se pregătească. E o perioadă în care cei care au lichidități, curaj și linii de finanțare, pot intra în afaceri, pot atrage cote de piață nesperate într-o perioadă de creștere economică. E un moment bun pentru cei pregătiți, focusați și curajoși să intre în zone economice în care multe firme, din păcate, vor închide porțile’’, spune Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Ce măsuri își propun managerii în 2024
Una dintre intrebările cheie ale cercetării derulate de compania de consultanță Frames, la comanda Sierra Quadrant, se referă la soluțiile pe care managerii le au în vedere pentru a-și optimiza activitatea economică în 2024.

Limitarea cheltuielilor neesențiale pentru core-business-ul companiei se află în prim-planul majorității investitorilor (53%). Este vorba de cheltuielile logistice în principal, cele generate de funcționarea afacerii (chirii, costuri de birou, achiziții de mobilier, tehnică de calcul, utilități etc.)

O altă măsură o reprezintă restucturarea portofoliului de servicii/produse, menționată de 49% dintre cei intervievați. Focusul se va pune pe produsele/serviciile care aduc cel mai ridicat volum de vânzări/profit, celelalte urmând să fie trecut în stand-by.

Vânzarea activelor neesențiale pentru business (terenuri, clădiri, utilaje nefolosite etc.), menționată de 31% dintre respondenți, limitarea creditului comercial (29%) și renunțarea la liniile de leasing operațional (23%) se află, de asemenea, în focusul investitorilor.

,,Interesant este că numai 12% dintre intervievați au menționat disponibilizarea de personal ca soluție anti-criză, fapt care arată că, în continuare, criza de forță de muncă rămâne una dintre marile probleme ale economiei. De asemenea, de remarcat este și faptul că 26% dintre cei intervievați au declarat că vor miza pe digitalizarea afacerilor, în tentativa de a-și reduce costurile operaționale, un procent nesperat de mare mai ales într-o perioadă în care multe dintre investiții sunt trecute pe hold”’, mai arată rezultatele cercetării Sierra Quadrant.

Pe lista măsurilor preconizate de manageri s-au mai aflat extinderea programelor de credit risc management, factoring și de gestiune activă a riscului valutar.

,,În 2024, Comisia Națională de Prognoză estimează, în premieră, că euro va trece de 5 lei, iar efectele se vor simți cu siguranță în economie. Faptul că investitorii se gândesc la soluții de contracte forward și spot, la a-și monitoriza activ și continuu partenerii de afaceri și la contracte de factoring denotă un nivel de profesionalizare a business-ului care dă speranțe într-o reziliență sporită a mediului de business în fața provocărilor economice”, a declarat Ovidiu Neacșu.

Acordul de restructurare și concordatul preventiv, soluțiile anului 2024
Dincolo de măsurile de prevenire mai ales a riscului de contagiune pe lanțurile economice, vor fi cu siguranță și multe companii care se vor afla în zona de risc în 2024.

Estimările Sierra Quadrant indică un număr de cel puțin 120.000 de firme cu probleme în 2024 (insolvență, faliment, radiate, cu activitatea suspendată). Cele mai multe vor fi din zona IMM-urile, mai ales a microîntreprinderilor, acolo unde creșterea impozitului pe cifra de afaceri de la 1 la 3% va crea multe probleme financiare.

,,Investitorii trebuie să știe că pot să evite insolvența, falimentul, blocarea activității dacă apelează la instrumentele legale pe care le au la dispoziție, concordatul preventiv, acordul de restructurare, proceduri destinate societăților aflate în dificultate și care le oferă perspectiva unui program de însănătoșire a business-ului’’, spune Ovidiu Neacșu.

Procedura de concordat preventiv se prezintă ca o alternativă pentru firmele aflate într-o situație financiară dificilă pe care doresc să o redreseze, fără a impacta relațiile cu partenerii comerciali și pentru creditorii care doresc să-și recupereze creanțele deținute împotriva acestor debitori, în cadrul unei proceduri cu un grad de control asupra mecanismelor de protecție a intereselor economice.

În cadrul procedurii Acordului de Restructurare, firma aflată în dificultate, cu plățile blocate, cu probleme financiare majore, le propune un acord de restructurare creditorilor afectați.

,,Este vorba, în esență, de un plan de regândire a activității economice, a fluxurilor financiare, a procedurilor de business în așa fel încât firma respectivă să poată să funcționeze în continuare, să evite blocarea conturilor, să desfășoare afaceri și să își plătească la timp datoriile. Din experiența noastră, niciun creditor nu își dorește să ajungă la tribunal, să execute silit, să recupereze ce mai poate dacă are siguranța, oferită de o analiză specializată de business, că debitorii au șanse de redresare’’, a mai spus acesta.

Potrivit experților, procedura acordului de restructurare este avantajoasă pentru că oferă o monitorizare activă a respectării acordului cu ajutorul unor specialiști desemnați în acest scop și care asistă părțile implicate să ducă la bun sfârșit prevederile acestuia.

Întrebați dacă ar apela la un acord de restructurare în cazul în care se vor afla într-o situație financiară dificilă, 93% dintre cei intervievați au declarat că ar lua în calcul această variantă ca alternativă la măsurile clasice, precum insolvența sau falimentul. 2% au declarat că vor încerca să se descurce pe cont propriu, iar restul au declarat că nu știu sau nu răspund.

O altă întrebare, ca un lait motiv al anului 2024, a vizat efectele situației economice de anul viitor.

Întrebați când vom reuși să revenim pe o creștere economică solidă, în care inflația să nu mai influențeze decisiv rezultatele, 47% dintre investitori au menționat anul 2026, 32% speră că în anul 2025, 11% cred că încă din 2024, iar 10% au declarat că nu pot face o estimare (nu știu/nu răspund).

Barometrul de opinie în rândul investitorilor, dezvoltat de Frames la comanda Sierra Quadrant, în perioada 15-26 noiembrie 2023, a vizat răspunsurile a 1067 de antreprenori, manageri și angajați cu funcții de răspundere din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente, Materii prime, Energie, FMGC sau Turism.

Interviurile s-au realizat online, pe bază de chestionar, iar profilul respondenților a fost reprezentat de persoane cu studii superioare, 63% bărbați și 37% femei, cu o vârstă medie de 47 de ani.