OUG pentru alocarea a 200 milioane de lei pentru sprijinirea mass-media prin intermediul unei campanii de informare

Pentru această campanie de informare va fi alocat un buget de 200 de milioane de lei, din care 55% se alocă pentru serviciile de programe de televiziune, 23% pentru furnizori media online, 12% pentru serviciile de programe de radiodifuziune, 1% pentru creația și producția materialelor care vor fi difuzate în cadrul campaniilor de informare publică.

În motivația acestui act normativ sunt amintite efectele economice deosebit de grave generate de închiderea integrală sau parțială a activității economice din sectorul privat din România, cu impact deosebit de grav asupra funcționării instituțiilor mass-media.

„În condițiile în care, pe fondul încetinirii activităților economice, cea mai mare parte a instituțiilor care activează în domeniul mass-media și al publicității și-au diminuat încasările cu procente cuprinse între 40% și 80%, iar în lipsa unor campanii de informare susținute financiar, activitatea instituțiilor massmedia ar putea fi grav afectată, cu consecințe negative în ceea ce privește asigurarea dreptului la o informare corectă și echilibrată a cetățenilor într-o perioadă critică în care nevoia de informare este esențială”, se precizează în actul normativ.

Nu doar România a luat măsuri de sprijin pentru mass-media, în contextul pandemiei. De exemplu, Guvernul britanic a devenit cel mai important client de publicitate pentru presa britanică, potrivit Digiday.com. Săptămâna trecută a fost lansată campania „All in, all together” ce va rula în toate cotidienele britanice, centrale și regionale, în următoarele 3 luni, cu un buget estimat de 44 milioane dolari.

Alte articole

Proiect de ordonanță. Ajutorul de 50 de lei pentru factura la energie, acordat românilor vulnerabili, ar putea fi păstrat tot anul 2026

Românii care primesc ajutor de până 320 de lei pentru încălzirea casei în sezonul rece. Ce condiții trebuie să îndeplinească

În motivație se mai spune că lipsa derulării unor campanii oficiale de informare va genera efecte sociale și economice deosebit de negative, precum diminuarea conformării voluntare față de măsurile sanitare impuse de autoritățile competente, creșterea numărului de persoane afectate de infectarea cu SARS-CoV2, creșterea cheltuielilor sanitare pe termen scurt și mediu, prelungirea crizei sanitare și, implicit, prelungirea efectelor negative resimțite de populație, creșterea accelerată a șomajului, adâncirea dezechilibrelor macroeconomice, întârzierea relansării economice, cu consecințe deosebit de grave asupra mediului economic privat și asupra numărului de locuri de muncă din economie.

Proiectul de OUG a fost aprobat joi de Guvern și urmează să fie publicat în Monitorul Oficial. Proiectul AICI.

Câteva prevederi din actul normativ

Pe o perioadă de 4 luni, începând cu data de 15 mai 2020, Guvernul României difuzează contra cost, prin intermediul serviciilor de programe de televiziune și radiodifuziune, al ziarelor tipărite, revistelor, publicațiilor periodice, al furnizorilor de servicii media online și furnizorilor de publicitate prin mijloace de publicitate amplasate în localități, înregistrate în România, campanii de informare publică privind măsurile de prevenire și limitare a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum și campanii de informare publică privind modul de reluare a activităților economice și sociale după încetarea stării de urgență.

Campaniile de informare publică vor fi realizate de Guvernul României și gestionate de către Secretariatul General al Guvernului și Autoritatea pentru Digitalizarea României.

Campaniile de informare publică nu se includ în calculul duratei legale alocate publicității comerciale, potrivit dispozițiilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Bugetul total alocat campaniilor de informare publică este de maxim 200.000 mii lei, inclusiv TVA, pe toată durata acestora. Sumele se asigură prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Citeşte şi: Guvernul vrea să plăteasca şomaj tehnic şi după starea de urgenţă. Explicaţia premierului Ludovic Orban