OVIDIU IOANIŢOAIA: Fără Copos şi Lucescu

Edilul șef Daniel Tudorache constituie, cum să-l numesc?, patronul neoficial al noului Rapid, protectorul societății comerciale în care Victor Angelescu deține, cu 40 la sută din acțiuni, pachetul majoritar.

Atitudinea suporterilor e de înțeles. Deși unii dintre ei l-au contestat vehement pe Copos, inclusiv când i-au dus o colivă la unul dintre procesele din Dosarul Transferurilor!, ceilalți l-ar vrea înapoi. Simplu de ce. Deoarece acesta, uneori cabotin, alteori zgârcit, câteodată ambele, a fost om de succes pentru culorile vișinii. Concret, în 21 de ani trăiți de el în Grant, până în 2013, Real Giulești a câștigat două campionate (1999, 2003), de patru ori Cupa și Supercupa României. Niciun alt conducător din istoria Rapidului n-a obținut atâtea izbânzi, statistica nu minte.

Sigur, autorul comparației cu „Farmecul vieții” a comis și greșeli. A plătit pentru ele cu libertatea, știți povestea. Nu mă sfiesc însă să scriu că George Copos i-a făcut Rapidului infinit mai mult bine decât rău. Între altele, i-a deschis drumul spre Europa. De aceea, logic, nu puțini îl regretă și trag nădejde să se întoarcă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Faptul că, în decembrie 2018, Copos a apărut, surprinzător, la o serbare dedicată Rapidului de Primăria sectorului 1 i-a determinat pe fani să creadă că ar intenționa să revină. Din păcate, nu-i așa, cel în cauză precizându-mi ieri că varianta este exclusă. Că va fi mereu cu inima lângă Rapid, dar atât: „Nici eu, nici copiii mei nu ne vom mai implica niciodată în fotbal! Niciodată, niciodată, niciodată!”. Admite că ar putea să mai contribuie cu un sfat, cu o sugestie, sub nicio formă însă cu bani. Zero șanse. Unul care s-a fript cu ciorbă suflă și-n iaurt, nu?

Alte articole

Nepotul lui Mircea Lucescu, mărturisiri emoționante despre bunicul său: „Mă suna de cel puțin patru-cinci ori pe zi să vadă ce mai fac, ce se mai întâmplă, ce mai e nou”

Răzvan Lucescu își deschide sufletul la două luni de la dispariția legendarului Il Luce. Dorința banală pe care Răzvan nu i-a putut-o îndeplini tatălui său: „A fost sentimentul cel mai greu pentru mine”

La fel, adică fără speranță, stau lucrurile și în privința tehnicianului care a adus în Giulești Cupa în 1998 și titlul în 1999. Dacă mai există vreo șansă, măcar teoretică, măruntă, ca George Copos să se răzgândească, nu există niciuna, chiar niciuna, ca Mircea Lucescu să revină acum sau într-un viitor apropiat. În ciuda despărțirii de naționala Turciei, pas greșit pe care și l-a asumat recunoscând că trebuia să meargă la o echipă de club, Luce rămâne un antrenor curtat la nivelul cel mai înalt. Deci nu-i greu de crezut, ci e de-a dreptul imposibil, să aleagă o formație de ligă inferioară, fie aceasta una de care se simte legat sentimental. Solidar cu ea. E ceea ce mi-a declarat ieri.

Continuarea aici