Franţa trece printr-un nou val de COVID. Alain Fischer a declarat la France 2 că nu există nicio îndoială că există din nou o recrudescenţă a pandemiei în ţară, adăugând că este pentru reintroducerea obligativităţii purtării măştii de protecţie în transportul public.

Noile infecţii au crescut constant de la sfârşitul lunii mai în Franţa, media pe 7 zile a cazurilor noi zilnice aproape că s-a triplat între cifra de 17.705 din 27 mai şi cea de 50.402 de marţi, potrivit Reuters.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Sancţiuni pentru medicii care duc pacienţii de la stat la privat. ...

Organizația Mondială a Sănătății trage un semnal de alarmă! ...

Cu toate acestea, media este 7 ori mai mică decât recordul de 366.179 atins la începutul anului.

Numărul persoanelor spitalizate a scăzut sâmbătă la cel mai scăzut nivel din ultimele şase luni, de 13.876, dar a crescut cu 458 în ultimele trei zile, ajungând la 14.334, un maxim al ultimelor aproape trei săptămâni.

EXCLUSIV | Alexandru Rafila, avertisment despre COVID-19. „Nici trecerea prin boală şi nici vaccinul nu mai opresc transmiterea”

Bilanţul COVID din Franţa a crescut marţi cu 56 de morţi în 24 de ore, ajungând la 149.162. Alte ţări europene, în special Portugalia, înregistrează, de asemenea, o creştere, din cauza a două noi subvariante Omicron BA.4 şi BA.5, care, potrivit Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor, sunt susceptibile de a deveni dominante în regiune.

Variantele nu par să implice un risc mai mare de îmbolnăvire severă decât alte forme de Omicron, dar, întrucât sunt ceva mai infecţioase decât acestea din urmă, ar putea duce la o creştere a spitalizărilor şi a deceselor, a declarat ECDC. Tradiţional, există un decalaj de două săptămâni între noile cazurile şi tendinţele de spitalizare.

Revin restricţiile COVID-19 în mai multe ţări din Europa. Masca va redeveni obligatorie

Danemarca va administra a patra doză de vaccin anti-COVID, în toamnă, persoanelor cu vârsta peste 50 de ani

Danemarca intenţionează să administreze a patra doză de vaccin anti-COVID, în toamnă, persoanelor cu vârsta peste 50 de ani, a declarat, miercuri, premierul danez Mette Frederiksen, după ce a anunţat o strategie menită să reducă răspândirea bolii în următoarele luni, relatează Reuters.

Deşi cazurile de infectare cu virusul COVID sunt încă la niveluri scăzute, Danemarca a înregistrat o creştere a numărului de cazuri pozitive după ce noua subvariantă BA.5 a lui Omicron, care pare să se răspândească mai rapid decât alte variante, a devenit predominantă în statul nordic.

”Nu este surprinzător pentru noi că apar noi variante şi că infecţiile pot creşte. Dar s-a întâmplat mai devreme decât ne aşteptam. Şi de aceea trebuie să răspundem şi acţionăm acum”, a afirmat premierul danez Frederiksen.

Ea a adăugat că grupurile vulnerabile vor putea primi un rapel începând de săptămâna viitoare.

Sondaj: Peste 42% dintre pacienţii români de peste 50 de ani care au fost diagnosticaţi cu COVID consideră că starea lor de sănătate s-a înrăutăţit faţă de perioada de dinaintea pandemiei

Peste 42% dintre pacienţii români de peste 50 de ani care au fost diagnosticaţi cu COVID consideră că starea lor de sănătate s-a înrăutăţit comparativ cu perioada de dinaintea izbucnirii pandemiei de coronavirus, se arată într-un sondaj.

Sondajul de opinie ”Evaluarea stării fizico-emoţionale post pandemiei Covid 19, în rândul seniorilor din România”, realizat pe populaţia cu vârste de peste 50 de ani, a relevat care au fost principalele boli cronice de care sufereau seniorii români care s-au infectat cu virusul SARS CoV-2. “Astfel, cel mai mare procent, 38%, a fost al persoanelor care au declarat că nu aveau boli cronice înainte de Covid. La mică distanţă, cu un procent de 36%, se situează persoanele care sufereau de o boală cardiovasculară. Diabetul zaharat a fost patologia asociată pentru 18% dintre respondenţi, iar obezitatea pentru doar 7%. Cu toate că doar pentru 22% dintre cei intervievaţi simptomatologia s-a manifestat pe o perioadă de peste 14 zile şi un procent de 18% consideră că au traversat o formă severă a bolii, 48% dintre respondenţi sunt de părere că ar fi avut nevoie de spitalizare. Cu toate acestea, procentul celor care declară că au fost spitalizaţi este de 20%”, se arată în comunicat. Sursa citată menţionează că sondajul a pus accent şi pe procesul de recuperare în urma infecţiei cu SARS CoV-2.

“Astfel, doar un procent de 13% dintre intervievaţi consideră că nici în prezent nu sunt recuperaţi total. Cu toate acestea, mulţi admit că încă se confruntă cu simptomatologie post-covid (oboseală – 50%, dureri articulare – 28%, dificultăţi de respiraţie – 18%, dureri de genunchi – 17%, palpitaţii – 14%). Dar 68% fie au urmat tratamentul prescris de medic şi simptomatologia s-a remis, fie nu consideră că au nevoie de recuperare post-covid. Aceste diferenţe relevă reticenţa pacienţilor români de a se adresa medicului, în condiţiile în care simptomatologia nu este invalidantă pentru viaţa şi activitatea lor. Pe de altă parte, scot în evidenţă şi carenţele legate de educaţia medicală ale populaţiei”, mai precizează comunicatul.

Administratorul Centrului Medical Dr. Furtună Dan, Dr. Dragoş Cătălin Dănescu, a precizat că acest studiu a ajutat la ierarhizarea simptomatologiei post-COVID.

“Studiul ne-a ajutat, pe de o parte, să ierarhizăm simptomatologia post covid la nivelul populaţiei, în funcţie de incidenţa acesteia. Pe de altă parte, am putut corela această simptomatologie cu percepţiile pacienţilor asupra recuperării post covid, a nevoilor de servicii medicale şi asupra dificultăţilor întâmpinate în procesul de recuperare. În urma concluziilor ce au rezultat din studiu, ne propunem să ne implicăm activ în zona de educaţie medicală a populaţiei, de conştientizare a faptului că depistarea unei afecţiuni în stadiul incipient este foarte importantă pentru evoluţia bolii. Iar acest proiect, iniţiat de dr. Bogdan Ioan Furtună şi pe care l-am preluat cu bucurie, ne oferă informaţii preţioase pe care să le folosim în beneficiul pacientului”, a declarat  Dr. Dragoş Cătălin Dănescu.

Sondajul a mai arătat că în ceea ce priveşte nevoile de servicii medicale pentru recuperarea post-Covid, se remarcă două direcţii. “Pe de o parte, un procent foarte mare – 58%, consideră că nu au nevoie de servicii medicale. Pe de altă parte, alţi seniori români asociază nevoile de servicii medicale mai mult cu patologia cronică, decât de recuperarea propriu-zisă în urma infecţiei. Deşi doar 14% acuză în prezent simptomatologie din sfera cardio-vasculară, un procent de 20%, consideră că au nevoie de servicii medicale de cardiologie. În plus, doar un procent de 13% dintre intervievaţi consideră că au nevoie de servicii de pneumologie – comparative cu cei 50% care acuză oboseală, respectiv 18% care se confruntă cu dificultăţi de respiraţie”, mai precizează comunicatul Centrului Medical Dr. Furtună Dan.

Dr. Mihaela Sescioreanu, medic specialist pneumologie, susţine că recuperarea post-COVID este un proces de durată. 

“Aşa cum reiese şi din studiu, patologia din sfera pneumologică are cea mai mare incidenţă la pacientul post-Covid, după ce pneumologia a fost una dintre specialităţile de primă linie în pandemie. Recuperarea este însă un proces de durată. Unii pacienţi se vor recupera – poate nu chiar la capacitatea iniţială, dar se vor recupera, după cum numesc eu, la o capacitate funcţională. Dar va fi şi o categorie de pacienţi care vor dezvolta complicatii pe termen lung, cum ar fi fibroză pulmonară, care îi poate duce la incapacitate funcţională şi chiar la nevoie cronică de oxigen suplimentar şi debilitare severă. În România trebuie însă instituită cultura că există medic specialist de plămâni, iar pacienţii trebuie învăţaţi atât simptomatologia care trebuie să îi trimită la pneumolog, cât şi faptul că bolile cronice din sfera pneumologiei nu se vindecă cu o singură vizită la medic, ci necesită diagnostic, tratament şi monitorizare constantă”, a afirmat Dr. Mihaela Sescioreanu, medic cu o experienţă de peste 20 de ani în Statele Unite.

Sondajul mai menţionează că 42% dintre cei intervievaţi resimt o înrăutăţire a stării de sănătate în urma trecerii prin pandemia de Covid-19, procent susţinut şi de ponderea ridicată a celor ce declară că încă au simptomatologie specifică long Covid. Sondajul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 1200 respondenţi cu vârste de 50 de ani şi peste. Marja maximă de eroare la nivelul întregului eşantion a fost de +/-2,8% la un nivel de încredere de 95%. Perioada de culegere a datelor: aprilie – mai, 2022.