Paradoxul danez face să pălească de invidie multe ţări: Regatul are prea mulţi bani şi puţine datorii

Contul Guvernului danez la Banca Centrală a urcat luna trecută până la 207 miliarde de coroane (34 miliarde de dolari), dublu faţă de nivelul ţintă şi cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Chiar dacă este un lucru bun să ai în cont câteva zeci de miliarde de dolari, în cazul Guvernului de la Copenhaga acest lucru înseamnă şi plata unor dobânzi în valoare de mai multe milioane, având în vedere dobânzile negative la depozite percepute de Banca Centrală. În paralel, raportul dintre datorie şi Produsul Intern Brut este în cazul Danemarcei la jumătate din media din UE, ceea ce pune presiuni asupra lichidităţii pe piaţa de obligaţiuni. Această situaţia îi forţează pe oficialii danezi să caute modalităţi prin care să reducă sumele din contul Guvernului la Banca Centrală şi în acelaşi timp să crească lichiditatea, potrivit Agerpres.

În urmă cu un an, Agenţia care gestionează datoria statului a început să îi plătească pe dealerii primari dacă îndeplinesc criteriile destinate creşterii rulajului. Acest lucru a dus la reducerea decalajului dintre bid-to-ask (diferenţa dintre preţul bid – de vânzare şi pretul ask – de cumpărare).

Săptămâna trecută, statul danez a luat o măsură surprinzătoare anunţând că va cumpăra obligaţiuni în valoare de 3,6 miliarde coroane emise de KommuneKredit, instituţie financiară deţinută de administraţiile locale. Măsura nu a fost inclusă în programul de emisiuni de obligaţiuni pentru acest an dar ajută la creşterea nevoilor de finanţare, subliniază Jan Ostergaard, analist şef la Danske Bank A/S, potrivit Agerpres.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În plus, există obligaţiuni în valoare de 180 miliarde coroane emise de băncile ipotecare pentru a finanţa locuinţe publice. Autoritatea naţională pentru locuire intenţionează să înlocuiască o mare parte din aceste obligaţiuni cu noi bonduri garantate de stat pe care, ulterior, Agenţia de gestionare a datoriei statului le va răscumpăra prin emiterea de titluri de stat. Danemarca şi-a propus să facă această tranziţie în decurs de 10 ani.

Alte articole

Cât timp poți folosi banii de pe cardul de masă dacă nu îi cheltuiești. Ce se întâmplă cu soldul după expirare

Țara care își schimbă banii după mai bine de 20 de ani. Cum vor arăta noii „cedi” și ce se întâmplă cu bancnotele vechi

Cu toate acestea, Jan Ostergaard crede că tranziţia se va face mult mai repede, având în vedere problema provocată de contul umflat al Guvernului la Banca Centrală şi nivelul redus al datoriei. „Ceva trebuie să se schimbe”, susţine Ostergaard. În plus, această tranziţie va permite Guvernului de la Copenhaga să economisească nouă miliarde coroane până în 2025.