Părinţii copiilor cu dizabilităţi au cerut audienţă la Ministerul Finanţelor, fără răspuns. Ei ameninţă că merg în faţa ministerului

Părinţi ai copiilor cu dizabilităţi, îngrijoraţi de faptul că Guvernul lasă în sarcina autorităţilor locale plata serviciilor sociale pe linie de dizabilitate şi copii din orfelinate, au cerut o audienţă la Ministerul Finanţelor, fără a primi răspuns. Ei anunţă că merg astăzi în faţa ministerului, potrivit News.ro.

RomaniaTV.net
02 feb. 2019, 08:18
Părinţii copiilor cu dizabilităţi au cerut audienţă la Ministerul Finanţelor, fără răspuns. Ei ameninţă că merg în faţa ministerului

„Joi, 31 ianuarie 2019, Ministerul de Finanţe a publicat Proiectul de Buget Naţional pentru anul 2019. Ca urmare a măsurilor fără precedent luate de Guvernul României de lăsa în sarcina autorităţilor locale plata serviciilor sociale pe linie de dizabilitate şi copii din orfelinate, am solicitat pe toate canalele oficiale puse la dispoziţie de Ministerul Finanţelor Publice (fax, email, Secţiune online Petiţii) o audienţă excepţională în afara orelor de program, sâmbătă, 2 februarie 2019, la ora 10.00. În acest context, părinţi de copii cu dizabilităţi din mai multe judeţe ale ţării şi Bucureşti s-au mobilizat pentru a participa la această întâlnire. Deşi nu am primit răspuns oficial la solicitarea de audienţă, noi vom aştepta în faţa Ministerului Finanţelor din Bulevardul Libertăţii Nr. 16”, anunţă Mădălina Turza, preşedintele European Centre for the Rights of Children with Disabilities.

Ea precizează că a pregătit pentru această întâlnire o listă de 7 întrebări cheie, la care, în calitate de cetăţeni ai acestei ţări, plătitori de taxe şi impozite, aşteaptă un răspuns pertinent.

Lista de întrebări: 

  1. În contextul în care în Programul de Guvernare 2017-2020 aţi prevăzut ”Susţinerea integrală de la bugetul de stat a sistemului de protecţie a copilului şi a persoanelor cu dizabilităţi”, vă rugăm să ne explicaţi următoarele aspect:
  • Cheltuielile pentru dizabilitate şi protecţia copilului vor fi teoretic acoperite din veniturile proprii ale autorităţii locale şi venituri din impozitul pe venit. Cum garantează Guvernul României copiilor şi familiilor lor si adulţilor cu dizabilităţi că primăriile îşi vor respecta obligaţii legale?
  • H.G. 978/2015 stabileşte standardele minime de cost pentru serviciile sociale. Adică un minim de subzistenta. Aveţi de la primării o prognoză a veniturilor locale? Putem sa vedem impactul bugetar – cum a fost calculat pentru fiecare comunitate locala din Romania?
  • Ce garanţii v-aţi luat pentru a vă asigura  că adulţii cu dizabilităţi, familiile copiilor si adulţilor cu dizabilităţi şi zeci de mii de copii nu vor rămâne fără servicii şi asistenţă socială?
  1. Potrivit Art. 6, alin (1), lit. b) plănuiţi să alocaţi 60% din veniturile din impozitul pe venit bugetelor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit, spre deosebire de 43%, anul trecut, şi prevedeţi ca din aceste sume să fie plătite şi cheltuielile pentru protecţia copilului şi dizabilitate. Totuşi, şi anul acesta, ca şi în anii precedenţi, primăriile întâmpină mari dificultăţi în acoperirea cheltuielilor minime necesare, pe lângă cele de asistenţă socială. Din această creştere de alocare de 17% din impozitul pe venit, şi în absenţa susţinerii de la bugetul central, credeţi că vor putea fi acoperite toate cheltuielile?
  2. Care este motivul pentru care aţi înţeles ca, dintre toate titlurile bugetare ale Proiectului de Buget aferent anului 2019, să reduceţi la zero veniturile de la bugetul central tocmai pentru cheltuielile privind asistenţa socială şi protecţia specială a copiilor?
  3. Ce aţi avut în vedere atunci când aţi păstrat alocarea financiară în cadrul titlului bugetar privind asistenţa socială a serviciilor sociale de tip azil pentru vârstnici, în timp ce cheltuielile pentru dizabilitate şi protecţia specială a copiilor au fost eliminate?
  4. Dat fiind faptul că există situaţii concrete în care primarii şi-au mărit salariile lăsând salariile asistenţilor personali neplătite (ex: Primăria Mogoşeşti Siret), cum intenţionaţi să adresaţi acest risc?
  5. În noiembrie 2018, Primăria Braşov a rămas fără bani pentru plata indemnizaţiilor şi a salariilor de asistent personal – pe bugetul pentru asistenţă socială 90% furnizat de la bugetul central şi 10% de autorităţile locale, cum veţi proceda în lumina noului Buget aferent anului 2019?
  6. Conform prevederilor Art. 78, alin. (3) din Legea 448/2006 autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap plătesc lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap. În baza acestei prevederi, aţi încasat la Bugetul de stat în decembrie 2017 –  674.731.505 RON ( 144 mil euro).  Care a fost şi este destinaţia acestor bani încasaţi ca urmare a eşecului angajării persoanelor cu dizabilităţi?

La titlurile bugetare 1) Finanţarea serviciilor sociale din sistemul de protecţie a copilului, 2) Finanţarea centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, 3) Drepturile asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiile lunare, Guvernul României a alocat zero lei, lăsând în sarcina autorităţilor locale acoperirea cheltuielilor pentru aceste categorii de persoane vulnerabile.

Aproape 100.000 de oameni reprezentând grupuri vulnerabile pentru care statul român are obligaţia de a le respecta dreptul fundamental la hrană, adăpost şi îngrijire vor rămâne fără apărare şi asta în condiţiile în care costurile care trebuiau asigurate din Bugetul de Stat reprezentau costuri minime pentru un standard minim de servicii sociale, precizează sursa citată.

De asemenea, 57.279 de copii din sistemul de protecţie specială (orfelinate) vor rămâne fără banii de la buget pentru următoarele tipuri de servicii: plasamentul la rude de până la gradul IV; plasamentul la alte familii/ persoane; plasamentul la asistenţi maternali; servicii de tip rezidenţial: Apartamente , Case de tip familial (CTF) pentru copilul cu dizabilităţi, respectiv pentru copilul fără dizabilităţi Centre de plasament (CP).

Peste 18.000 de adulţi cu dizabilităţi din centrele rezidenţiale pentru adulţi cu dizabilităţi vor rămâne fără finanţare de la bugetul central, reprezentând servicii de cazare, hrană, cazarmament şi condiţii igienico – sanitare a persoanelor cu dizabilităţi asistate; asistenţă medicală curentă şi de specialitate, recuperare, îngrijire şi supraveghere permanentă.

Aproximativ 41.035 de copii cu dizabilităţi încadraţi în grad grav de handicap, cu îndemnizaţie de însoţitor sau asistent personal rămân fără bani de la bugetul central pentru salarii şi îndemnizaţii.

Conform Proiectului de Buget, banii pentru responsabilitatea acoperirii acestor titluri bugetare pentru copiii din sistemul de protecţie, copiii cu dizabilităţi grave şi adulţii instituţionalizaţi va reveni exclusiv autorităţilor locale.

„Această măsură, dincolo de faptul că încalcă prevederi legale în vigoare, reprezintă un atentat la viaţa copiilor din orfelinate, a copiilor cu dizabilităţi şi a adulţilor cu dizabilităţi din instituţii. Autorităţile locale nu vor avea capacitatea de a acoperi cheltuielile necesare din bugetele proprii, ceea ce va duce fie la incapacitate de plată, fie la alocarea diferenţiată de fonduri pentru aceste servicii (în funcţie de posibilităţile financiare ale primăriilor), fapt care încalcă flagrant normativele şi aşa precare privind standardele minime de cost“, mai afirmă Mădălina Turza, preşedintele European Centre for the Rights of Children with Disabilities.


loading...
Partenerii noștri