Parlamentarii sunt în pericol de a rămâne fără pensiile de lux. Propriile decizii au dus la implozia sistemului

Peste 900 de persoane, inclusiv foști eurodeputați pro-Brexit și câțiva actuali comisari ai UE, continuă să primească mii de euro în plăți lunare din fondul suplimentar de pensii al Parlamentului. Dar schema de pensionare moștenită, care a funcționat timp de două decenii înainte de a fi închisă pentru noii membri în 2009, este aproape să rămână fără bani până la începutul anului 2025.

Deputații europeni încearcă să evite falimentul fondului din care sunt plătite pensiile foștilor demnitari europeni, după ce deficitul fondului a ajuns deja la 310 milioane de euro, potrivit Politico.eu.

Drept urmare, Parlamentul European vrea să înjumătățească pensiile de lux ale foștilor demnitari europeni. În caz contrar, planul de salvare a fondului de pensii i-ar costă milioane de euro pe contribuabilii europeni.

La o întâlnire cu ușile închise de luni, cei mai înalți parlamentari ai UE responsabili de finanțele instituției au convenit să reducă plățile către beneficiari cu 50 la sută, să majoreze vârsta eligibilă de la 65 la 67 de ani, să înghețe creșterea anuală a plăților în funcție de inflație și să invite mai mulți beneficiari să accepte o dulce ofertă unică de a renunța la schemă.

Alte articole

Cum poți localiza un telefon închis sau furat. Soluțiile pentru Android și iPhone

Românii care pleacă cu mașina în anumite state pot avea probleme dacă nu au acest document asupra lor. Permisul auto obișnuit nu este suficient peste tot

Citeşte şi: Deputatul Radu Cristescu a declarat război băncilor străine: „Dacă vin la putere, aplic legea și-i bag la pușcărie pe hoți, care se îmbogățesc pe spatele românului amărât!” | EXCLUSIV

Sistemul de pensii de lux a funcționat timp de două decenii și a fost închis pentru noi membri în 2009.

Măsurile vor prelungi viața fondului până în 2027 și vor reduce gaură neagră de 310 la 86 de milioane de euro. În final, eurodeputații vor trebui să decidă: ori lasă sistemul de pensii să dea faliment, ori îl salvează cu banii contribuabililor, după alegerile europene din 2024.

Europarlamentarii au respins o a doua opțiune, descrisă în document ca fiind mai puțin riscantă din punct de vedere juridic, dar și „mai puțin de anvergură”, care ar fi redus doar la jumătate plățile și ar fi înghețat indexarea.

Citeşte şi: Victor Ponta, concluzie după 9 ani cu Klaus Iohannis președinte al României: „Profesorii fac grevă după cea mai mare țeapă, ‘România Educată’” | EXCLUSIV