Studiul OMM estimează cum vor fi temperaturile și nivelurile precipitațiilor din următorii cinci ani. Conform estimărilor OMM, există o probabilitate de 86% ca un an, între 2026 și 2030, să înlocuiaască recordul anului 2024, devenind cel mai cald înregistrat vreodată.
Climatologii sunt îngrijorați în ceea ce privește anul 2027. Potrivit lui Leon Hermanson, principalul autor al raportuui, anul viitor ar putea fi caracterizat de temperaturi deosebit de ridicate din cauza sosirii fenomenului El Niño, un fenomen climatic care, în medie, la fiecare cinci ani, în lunile decembrie și ianuarie, provoacă o încălzire puternică a apelor de suprafață din centrul și sudul Oceanului Pacific.
Se așteaptă ca El Niño să sosească la sfârșitul anului 2026, ceea ce face posibil ca 2027 să depășească recordul stabilit.
Citește și: Vreme schimbătoare în România în prima lună de vară. ANM anunţă unde sunt așteptate cele mai multe ploi
Studiul preconizează că, între 2026 și 2030, temperaturile medii anuale globale în apropierea suprafeței vor fi cu 1,3 și 1,9 grade Celsius peste media din perioada 1850 – 1900.
Potrivit OMM, există o probabilitate de 91% ca cel puțin un an între 2026 și 2030 să înregistreze temperaturi care să depășească cu mai mult de 1,5 grade Celsius media secolului al XIX-lea.
Acest nivel a fost depășit temporar și în 2024, când temperatura a depășit pragul de 1,55 grade. Cu toate acestea, OMM consideră că există o probabilitate mai mică de 1% ca, în oricare dintre acești cinci ani, temperaturile să depășească cu mai mult de două grade media din perioada 1850 – 1900.
Arctica va fi regiunea cea mai afectată de încălzirea globală. OMM preconizează că, în următoarele cinci ierni (noiembrie-martie), temperaturile arctice vor fi cu 2,8 grade Celsius mai mari decât media din perioada 1991-2020: aceasta fiind de 3,5 ori mai mare decât media globală pentru aceeași perioadă. De asemenea, se așteaptă ca gheața marină să continuă să scadă. Între 2026 și 2035, mările Barents, Bering și Okhotsk vor fi deosebit de afectate.
Raportul Organizației Meteorologice Mondiale menționează și că între acest an și 2030, în timpul celor cinci sezoane extinse de iarnă (noiembrie-martie), la latitudini mari din emisfera nordică vor cădea precipitații superioare mediei. În timp ce în regiunile subtropicale, cele din emisfera sudică, se va înregistra probabil o scădere a precipitațiilor.
Creșterea precipitațiilor în zonele tropicale și la latitudini mari față de perioada 1991-2020 și reducerea acestora în regiunile subtropicale, în special în emisfera sudică, sunt normale, în contextul unei clime din ce în ce mai calde.
Între 2026 și 2030, în perioada mai-septembrie, în nordul Europei, Alaska, Siberia și Sahelul din Africa Subsahariană vor cădea precipitații mai mari decât media, în timp ce în același sezon, verile din Amazon vor fi mai uscate.