Parlamentul a decis cu 383 voturi pentru, 271 împotrivă şi 47 de abţineri să-şi amâne decizia în aşteptarea unui aviz al Curţii de Justiţie a UE, pe care a sesizat-o.

PE va vota în momentul în care CJUE se va pronunţa asupra conformităţii PNR cu tratatele şi Carta drepturilor fundamentale.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ultima dorință a lui Celine Dion. Artista suferindă încă ...

Pas uriaș pentru medicina globală! A avut loc al doilea transplant ...

„Vrem securitate juridică pentru cetăţenii europeni şi companiile aeriene, nu numai în ceea ce priveşte acordul cu Canada, ci şi ca bază de referinţă pentru viitoare acorduri cu alte ţări care implică colectarea masivă de date cu caracter personal ale cetăţenilor europeni”, a explicat eurodeputata liberală olandeză Sophie In’t Veldt.

Citeşte şi Rusia va lua amprente digitale pentru a elibera vize străinilor

Membră influentă a Comisiei pentru libertăţi civile a Parlamentului European, Sophie In’t Veldt s-a pronunţat de mai multe ori în ultimii ani împotriva PNR. Ea a blocat proiectul de acord PNR european solicitat de miniştrii de interne pentru a lupta împotriva plecărilor de tineri europeni pentru a se alătura jihadului în Siria şi Irak.

Anterior, eurodeputata din grupul ALDE a reuşit să modifice acordul PNR încheiat în 2010 cu SUA pentru a obţine garanţii foarte stricte pentru protecţia datelor.

„Ar trebui să fie clar că orice acord, prezent sau viitor, trebuie să fie compatibil cu tratatele UE şi drepturile fundamentale şi să nu fie utilizat ca un mijloc de a atenua normele europene de protecţie a datelor”, a avertizat Sophie In’t Veldt.

Citeşte şi UE va oferi americanilor datele personale ale pasagerilor curselor aeriene către SUA

„Nu trebuie să fim alarmişti. Întâlnirea cauzată de solicitarea avizului Curţii nu va provoca nicio lacună de securitate”, a dat ea asigurări.

UE are acorduri PNR cu SUA, Canada şi Australia. Poziţia PE exasperează statele membre, comentează AFP. Miniştrii de interne din şase state membre – Franţa, Spania, Germania, Italia, Marea Britanie şi Polonia – vor veni să apere acest sistem în faţa aleşilor europeni.

În contextul în care aproape 3.000 de europeni au plecat pentru a participa la jihad, „nu vrem ca Europa să devină un exportator de terorism şi mai ales ca luptătorii formaţi acolo să revină în Europa pentru a planifica atentate”, a explicat recent ministrul german de interne, Thomas de Maiziere.