Declarația de secesiune, primul pas despre care partidele pro-independență speră că va duce la desprinderea regiunii de Spania și la crearea unei republici independente în interval de 18 luni, a primit susținerea majorității legislativului regional.

72 de deputați (din 135) au adoptat această rezoluție care lansează un proces ce vizează crearea „unui stat catalan independent care ia forma unei republici”.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Șeful de Stat Major al armatei germane trage un semnal de alarmă! ...

Israelul a lansat un atac în Iran. Explozie, auzită în apropierea ...

Susținătorii unității Spaniei au primit rezultatul votului în picioare, desfășurând drapelurile Spaniei și Cataloniei.

Partidele care sunt în favoarea independenței față de Spania au obținut majoritatea locurilor din legislativul regional (72 din 135) la alegerile din septembrie din Catalonia, centrate pe chestiunea secesiunii. Ei nu beneficiază însă de majoritatea absolută a voturilor.

Separatiștii susțin că dispun de un sprijin suficient pentru a lansa procesul de independență. Contribuția Cataloniei, regiune cu 7,5 milioane de locuitori, la Produsul Intern Brut al Spaniei este de 20%.

Constituția Spaniei nu permite desprinderea niciunei regiuni, iar premierul de centru-dreapta Mariano Rajoy, al cărui partid va avea de înfruntat alegerile generale din septembrie, a spus că va contesta cât de repede posibil rezoluția la Curtea Constituțională.

Citeşte şi SECESIUNEA, o şansă pierdută? Catalanii caută noi mijloace pentru a face REFERENDUM

De altfel, la scurt timp după aflarea votului din parlamentul regional catalan, șeful guvernului de la Madrid a anunțat că va depune de urgență o contestație la Curtea Constituțională pentru a invalida rezoluția separatistă adoptată luni de legislativul catalan. ‘Voi solicita suspendarea imediată a acestei inițiative (parlamentare) și a tuturor efectelor sale’, a spus Rajoy într-o alocuțiune televizată, adăugând că a convocat pentru miercuri o reuniune extraordinară a consiliului de miniștri.

Rezoluția prevede de asemenea lansarea lucrărilor parlamentare pentru crearea unei administrații fiscale independente și a unei securități sociale. Votul survine după ani de tensiuni tot mai puternice între executivul liderului catalan în funcție Artur Mas și guvernul central.

El a cerut, fără succes, un referendum pentru autodeterminare, împins de un val separatist alimentat de criza economică și de o primă decizie a Curții Constituționale care a redus competențele proprii ale regiunii.

La 9 noiembrie 2014, Artur Mas, naționalist devenit separatist, a ocolit o interdicție a Curții Constituționale, organizând o consultare simbolică — dar interzisă — la care 1,9 milioane de persoane s-au pronunțat în favoarea independenței.