PAŞTE 2017: Urarea pe care nu este bine să o faci de Paşte

Conform credinței, Mântuitorul a murit pentru iertarea păcatelor noastre și s-a ridicat la ceruri pentru a fi împreună cu Tatăl și cu Sfântul Duh. Creștinismul este religia bucuriei și a credinței în miracolele lui Dumnezeu. Toți creștinii sărbătoresc această zi cu mare fast și voie bună, anunțându-se unul pe celălalt despre minunea învierii: „Hristos a Înviat!”, cu răspunsul „Adevărat a Înviat!”.

Mai există însă și urarea „Paște fericit!”, iar unele fețe bisericești spun că nu ar fi tocmai potrivită. Motivul? Nu ar exista motive de bucurie într-o perioadă în care Fiul Domnului a suferit cele mai grele cazne. În plus, în cărțile sfinte, nu este corectă forma „paște”, ci „paști”.

Așadar, cum este corect, de fapt? „Hristos a Înviat” sau „Paște Fericit”? După cum știm, „Paște” este forma corectă atunci când ne referim la sărbătoarea Învierii Domnului și provine din substantivul „paște”, „paști” (pl.)– desert tradițional din aluat acoperit cu brânză ce se mănâncă de Paște.

Cei mai mulți susțin că „Hristos a Înviat!” este cea mai bună alegere atunci când facem urările pascale, în primul rând pentru că este o expresie care redă cu exactitate semnificația acestei sărbători.

Alte articole

Iarna geroasă scumpeşte carnea de miel înainte de Paşte. Preţurile ar putea creşte cu cel puţin 10%

Cum va fi vremea de Paște 2026. Meteorologii anunță temperaturi de primăvară și precipitații 

Nu este greșită nici sintagma „Paște Fericit!”, însă, după cum bine știm, aceasta este, deseori, subiect de glume în rândul unora dintre cei care o folosesc. Iar asta din cauza omonimiei dintre substantivul „paște” și verbul „a paște”, care face referire la animale – având următoarea semnificație: „a se hrăni rupând cu gura iarbă”.

Paștele, între DEX și învățăturile sfinte

În timp ce Dicționarul Explicativ al Limbii Române și Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic (ediția 2005) reglementează forma corectă a urării – spunem „paște” la singular și „paști” la plural, cărțile sfinte ne oferă o cu totul altă variantă.

Învățăturile creștine străvechi spun că, de fapt, „Paști” este forma corectă folosită de la Învierea lui Iisus până în zilele noastre. „Și după două zile erau Paștile și Azimile (…) În ziua cea dintâi a Azimelor, când jertfeau mielul de Paști, ucenicii Lui L-au întrebat: Unde voiești ca să mănânci Paștile? și le-a zis: Mergeți în cetate și vă va întâmpina un om, ducând un vas de lut cu apă și unde va intra, spuneți stăpânului casei: Unde este odaia de oaspeți, în care să mănânc Paștile împreună cu ucenicii Mei? și au găsit precum le-a spus și au pregătit Paștile” (Marcu 14, 1 și Marcu 14, 12-16).

Terminologia pe care ar trebui să o folosească enoriașii cu ocazia acestei sărbători sfinte este discutată și pe site-ul crestinortodox.ro.

„Cu timpul (…), noțiunea de Paști s-a clarificat și s-a restrâns numai la Sărbătoarea Învierii Domnului, pe care noi, cei ce-i suntem astăzi nevrednici beneficiari, nici măcar nu ne străduim să-i reținem și să-i rostim corect denumirea biblică (de Paști), ci o risipim în tot felul de exprimări neautentice, neserioase și chiar eretice, cum ar fi: „Paște”; „de Paște”; „la Paște”; „Paște fericit!” etc., toate ilustrând o regretabilă carență de cultură creștină sau (…) un grav păcat cu neștiința”, scria Protopop DR Ioan Bude, pe site-ul crestinortodox.ro.

Așadar, părerile legate de urările făcute cu ocazia sărbătorilor pascale sunt împărțite. Cu toate acestea, indiferent că vrem să ținem cont de rigorile gramaticale sau că ne dorim să urmăm sfaturile fețelor luminate ale Bisericii, Sărbătoarea Învierii Domnului este un prilej de bucurie pentru toți creștinii, un motiv de a ne strânge în jurul mesei alături de familie și de a profita de timpul petrecut alături de cei dragi.