Patriarhul Daniel despre importanța postului: ”Este o stare de jertfă sau o ofrandă de sine, în care postitorul arată iubire faţă de Dumnezeu”

Patriarhul Daniel despre importanța postului. Patriarhul Daniel a oficiat luni seară, la Paraclisul „Sf. M. Mc. Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală, slujba Pavecerniţei Mari cu prima parte din Canonul Mare al Sfântului Andrei Criteanul.

Citește și Cât cheltuie Patriarhul Daniel pentru cafeaua de lux pe care o consumă zilnic? Prețul este uriaș

Patriarhul Daniel despre importanța postului

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a vorbit la finalul slujbei despre pocăinţă, tema centrală a Postului Mare, precum şi despre cântările deosebite ale acestei perioade, precizează Agenţia Basilica a Patriarhiei Române.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Postul ca asceză, ca exerciţiu de prioritate dată vieţii duhovniceşti faţă de orice altă activitate, este o şcoală a libertăţii de a alege, a libertăţii de a arăta iubire faţă Dăruitor mai mult decât faţă de darurile Lui materiale. Postul este o stare de jertfă sau o ofrandă de sine, în care postitorul, în mod smerit şi discret, arată iubire faţă de Dumnezeu ca recunoştinţă pentru darul vieţii şi ca dorinţă pentru sfinţirea sufletului şi a trupului. Acesta este înţelesul profund al postului”, a spus Patriarhul Daniel, potrivit Agenţiei Basilica.

Alte articole

Nicușor Dan, mesaj de ziua de naștere a Patriarhului Daniel: „Prezența Bisericii contribuie, legitim și necesar, la sănătatea morală a societății”

Patriarhul Daniel împlinește 75 de ani. Din satul Dobrești până la Catedrala Națională, biografia teologului care a transformat cea mai veche promisiune a României într-o catedrală ridicată pentru generațiile viitoare

Liderul BOR a subliniat că „în această perioadă totul se schimbă în biserica – lăcaş de închinare”, conţinutul slujbelor fiind „îndemn la pocăinţă”.

„Şi veşmintele sunt de culoare cernită, în afară de sâmbătă şi duminică. Rugăciunile din biserică sunt însoţite de metanii mari, când omul ajunge cu fruntea la pământ şi metanii mici sau închinăciuni – când ajunge cu vârful degetelor la pământ. Acestea sunt semne ale participării trupului la pocăinţă. (…) Această recunoaştere a căderii în păcate şi dorinţă de ridicare sau îndreptare, dorinţă de înviere a sufletului din moartea pricinuită de păcat se exprimă vizibil şi întreaga Biserică, cler şi popor, se află patruzeci de zile şi apoi şi mai intens în Săptămâna Sfintelor Pătimiri în stare de pocăinţă şi de pregătire pentru sărbătoarea Sfintelor Paşti”, a adăugat Înaltul Prelat.

Patriarhul Daniel i-a îndemnat pe credincioși ca pocăinţa să fie unită cu rugăciunea şi cu postul.

„În perioada Postului Sfintelor Paşti, tema centrală este pocăinţa. Dar pentru ca pocăinţa să fie înnoitoare a vieţii duhovniceşti, ea trebuie permanent unită cu rugăciunea şi cu postul”, a transmis Patriarhul Daniel.

În Biserica primelor veacuri, perioada de patruzeci de zile a Postului Mare era o perioadă de pregătire a catehumenilor, a candidaţilor la Botez şi  deşi mai târziu Botezul a început să fie acordat mai mult copiilor decât adulţilor, perioada aceasta de pregătire şi de pocăinţă a fost accentuată în viaţa liturgică a Bisericii ca o înnoire a Botezului, ca Botez al pocăinţei sau al lacrimilor, a amintit Prefericirea Sa.

Mai mult, el a precizat că tema centrală a Postului – pocăinţa – este ilustrată cu prisosinţă în cântările numite şi „triode” (cu trei strofe) de la care vine numele perioadei liturgice, precum şi al cărţii de cult specifice ei, Triodul, aceste cântări fiind adunate în colecţie de către Sfântul Teodor Studitul.

Citește și Calendar ortodox 28 februarie 2023. Sfinții Cuvioşi Ioan Casian și Gherman din Dobrogea. Rugăciune puternică pentru iertarea păcatelor