Patriarhul Daniel, mesaj de Duminica migranţilor români

„În ultimul deceniu, nevoile spirituale ale românilor aflaţi departe de Ţară au determinat Biserica Ortodoxă Română să aibă ca prioritate pastorală întărirea comunităţilor româneşti din jurul graniţelor ţării şi din diaspora română, o realitate nouă care a căpătat o amploare nemaiîntâlnită în istoria poporului român. În acest sens, Patriarhia Română a cultivat unitatea şi identitatea românilor prin înfiinţarea de eparhii, protopopiate şi parohii, precum şi prin programe sociale, educaţionale şi culturale menite să răspundă concret solicitărilor venite din partea credincioşilor. Totodată, prin activitatea liturgică şi pastoral-socială a ierarhilor şi clericilor ortodocşi români din străinătate, Biserica Ortodoxă Română se străduieşte să edifice, deodată cu biserica din suflet, şi lăcaşuri de cult acolo unde există comunităţi româneşti, oferind astfel posibilitatea fiecărui român creştin ortodox aflat în străinătate să poată asculta sfintele slujbe în limba maternă, să se poată spovedi şi împărtăşi într-o biserică românească, păstrând astfel legătura cu Biserica Mamă din Ţară”, afirmă patriarhul, într-un mesaj citat de Agerpres.

De asemenea, Patriarhia Română ajută financiar, după posibilităţi, aceste comunităţi româneşti, fie direct, fie prin demersurile şi recomandările necesare pe lângă Secretariatul de Stat pentru Culte şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

„În acest context, în data de 17 iulie 2018, la Palatul Patriarhiei a fost semnat Protocolul de colaborare între Patriarhia Română şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Acest protocol prevede o serie de proiecte, programe şi acţiuni care urmăresc sprijinirea comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării pentru păstrarea identităţii etnice, culturale şi religioase. Eforturile comune în beneficiul comunităţilor românilor de pretutindeni privesc construcţia, reparaţia, conservarea şi dotarea bisericilor, bibliotecilor şi muzeelor, prin renovarea şi întreţinerea caselor memoriale, a monumentelor istorice şi a cimitirelor”, precizează sursa citată.

Pe lângă acestea, Patriarhia doreşte organizarea de evenimente tradiţionale cu ocazia marilor sărbători, diverse manifestări culturale, tabere pentru copiii şi tinerii din afara graniţelor ţării, concursuri de limba română, derulate în cadrul proiectului Şcoala de Duminică, ore de religie având drept scop familiarizarea copiilor cu credinţa ortodoxă, cu legătura dintre credinţa creştină şi cultura română, dar şi cu respectarea libertăţii religioase.

Alte articole

Pastorala de Crăciun 2025. Patriarhul Daniel: Biserica ne îndeamnă pe toți să devenim colindători, martori și vestitori / ÎPS Percă: O lume care îl exclude pe Dumnezeu se afundă în întuneric, confuzie şi egoism

Prăjitura Maria cu ciocolată și jeleu de vișine. Desertul spectaculos de pe masa de sărbătoare

În mesaj, patriarhul Daniel mulţumeşte „ierarhilor, clericilor şi credincioşilor din diaspora română care, asemenea multor ctitori de biserici şi mănăstiri, au susţinut împreună cu românii ortodocşi din Ţară, continuarea şi finalizarea tuturor lucrărilor la Catedrala Naţională, trăind astfel bucuria că sunt şi ei „neam de voievozi”, români iubitori de Hristos, ctitori de Biserică şi de Neam”.

„Ne rugăm Milostivului Dumnezeu să dăruiască tuturor românilor aflaţi printre străini sănătate şi mântuire, pace şi fericire, dimpreună cu bucuria de a-şi păstra totdeauna credinţa ortodoxă, unitatea de neam şi spiritualitatea românească!”, urează patriarhul.

Prima duminică după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului a fost dedicată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 25-26 februarie 2009, tuturor românilor migranţi.