Pe ce a cheltuit Irinel Columeanu primii bani. ”Nu am trăit numai copilăria și adolescența, ci și primii ani ai tinereții  în acea perioadă. Fură vremurile timpurii, de creștere și dezvoltare ale ‘ipocrației’, adică ipocrizia celor din jur (pe care de mic n-am suportat-o), ajunsă ca prin tolerarea ei reciprocă să-i infecteze pe mai toți membrii acelei societăți și astfel chiar să o și conducă, de unde vine și titlul cărții pe care urmează să o lansez foarte curând, ‘Ipocrația’.

Cu referire strictă numai la copilărie și adolescență, schimbarea netă de perspectivă petrecută în tabăra internațională de copii de pe malul Atlanticului, la Biarritz, în vara anului 1971.

Alte Articole

Elena Udrea, eliberată condiționat?! Ce urmează pentru blonda ...

Cătălin Botezatu reacţionează după ce Cristina Bâtlan a ...

Sora Danielei Crudu s-a mutat în Suedia. Ce planuri are Ana: ...

Citeşte şi: Irinel Columbeanu, dezvăluiri despre Nicu Ceauşescu: „Îşi puse picioarele pe birou şi începu să-şi sugă degetul mare, gest tipic lui”

Pe ce a cheltuit Irinel Columeanu primii bani

În tabără, noutatea a fost că, pentru prima dată am reușit să câștig primii mei bani, vânzând artizanat românesc pe drumul către plajă. După care, cu jumătate din bani, m-am dus prima dată la un bar și, după închidere, cu chelnerița și cu sora ei acasă, peste granița cu Spania și pentru prima dată (pentru mine) fără frontiere…Cea mai neplăcută amintire din acea perioadă a fost, de fapt, una ciclică și anume dezamăgirea repetată la final de iunie al fiecăruia dintre ultimii ani de liceu, în  ’74, ’75 și ’76, când nu puteam lua premiu, fiindcă avusesem nota la purtare scăzută în respectivul an. La liceu am avut prima dată scăzută nota la purtare în clasa a X-a, pentru motive puerile, gen jucat lapte-gros în clasă sau fumat în wc

”, a declarat Irinel Columbeanu pentru Fanatik.ro.

Deși locuia într-un apartament cu trei camere, iar familia avea deja două mașini, Irinel Columbeanu susține că nu trăia chiar în lux, și ar fi dorit să evadeze din acest sistem.

”Traiul familiei mele poate că era ceva mai puțin rău decât al multor altora la acea vreme, un apartament de bloc cu 3 camere nu mi se părea nici atunci mare, iar mașinile lor au fost succesiv luate. Cu ale mele a fost altă poveste.

Da, în perioada comunismului mi-a lipsit îndrăzneala de a evada din el. Dar până să-mi iau eu inima-n dinți, după deziluzia din 22 decembrie ’88 când am fost alungat disciplinar de la serviciu și până ca îndrăzneala în sfârșit să mi se iște-n mine în ’89, veni capitalismul peste mine.”, a mai povestit afaceristul pentru aceeaşi sursă.