Pensii 2022. Comisarul european pentru Muncă şi Drepturi Sociale anunţă dacă vor mai creşte sau nu pensiile românilor

Pensii 2022. Nicolas Schmit, comisarul european pentru Muncă şi Drepturi Sociale, a făcut precizări importante privind pensiile din România, în cadrul unui interviu pentru Agerpres. 

Pensii 2022. Comisarul european pentru Muncă şi Drepturi Sociale anunţă dacă vor mai creşte sau nu pensiile românilor

Citeşte şi EXCLUSIV Ministrul Muncii, anunţul momentului despre cresterea salariului minim pe economie. Ce se întâmplă cu majorarea pensiilor

Nicolas Schmit a declarat că, în mod normal, sistemul de pensii reflectă situaţia economică a ţării şi nivelul salariilor. Acesta a precizat că salariile mici generează pensii mici.

„În mod normal, sistemul de pensii reflectă şi situaţia economică, nivelul salariilor. Atunci când ai salarii mici, ai şi pensii mici. Cred că acest lucru trebuie analizat în contextul mai larg al economiei şi în contextul mai larg al salariilor. Din ce ştiu eu, sunt pensii în România care sunt foarte mici şi care nu împiedică oamenii să fie în risc de sărăcie”, a spus comisarul UE Nicolas Smith.

Alte articole

Veste proastă pentru aproape cinci milioane de români. Câştigurile vor fi impozitate a doua oară, Iohannis a trimis legea la Monitor!

Pensii 2022. Prinţi şi cerşetori: 90 de mii de români au peste 5.000 lei, iar un milion primesc 300 de lei lunar

Schmit a precizat că nu este normal ca un pensionar să nu-şi poată plăti facturile sau să nu-şi poată cumpăra mâncare sau medicamente, precizând că unul din obiectivele politicienilor europeni este de a reduce sărăcia.

„Cred că unul din obiectivele politicilor noastre la nivel european şi una din ţintele noastre este să reducem sărăcia, pentru că situaţia pe care aţi descris-o nu este doar sărăcie energetică, pe care am discuta-o acum, dar şi sărăcie într-un sens mai larg. Iar eradicarea sărăciei înseamnă că oamenii pot avea o viaţă decentă şi asta include şi persoanele în vârstă, care au lucrat din greu, deseori pentru salarii mici, pe perioada vieţii lor profesionale şi au ieşit la pensie în sărăcie. Şi asta este o problemă reală. Cred că trebuie reflectat asupra acestui aspect şi, pe cât este posibil, corectat”, a mai spus Schmit.

Comisarul european spune că nu crede că se va introduce un sistem unic de pensii în UE, precizând că sistemele de pensii sunt legate de contextele naţionale.

„Uniformizarea sistemelor de pensii, chiar şi pe termen lung, nu este realistă. Trebuie să ne asigurăm că sistemele de pensii au două elemente principale: garantează sustenabilitatea sistemului de pensii, pentru că, dacă nu este sustenabil, nu poate fi finanţat şi există riscul că vor exista generaţii care nu primesc pensia adecvată.

Al doilea element este exact acesta, ca pensia să fie la nivelul la care oamenii să aibă o viaţă decentă, iar acesta este un lucru care nu este uşor de creat, pentru că, aşa cum am spus, salariile mici nu duc la pensii mari. Salariile mici, cu contribuţii mici, produc pensii şi mai mici. Şi aici este echilibrul la care trebuie să lucrezi, să găseşti echilibrul pentru ca oamenii, la pensie, să aibă o pensie la un nivel adecvat care să le permită să aibă o viaţă decentă”, a mai declarat comisarul UE.

Referitor la procentul de 9,4% din PIB (nivel asumat de România prin PNRR), Smith a spus că a avut mai multe discuţii privind flexibilizarea procentului.

„Cred că ceea ce este important acum este să ne uităm mai puţin la ceea ce ar putea să se întâmple în următorii 10-20 de ani. Important acum este să implementăm Planul de Redresare şi Rezilienţă, pentru mine asta este extrem de important, pentru că asta permite economiei româneşti să fie întărită, să investească în diferite domenii, inclusiv în domenii sociale. Pe termen mediu şi lung, desigur, trebuie să dai dovadă de o anumită flexibilitate, deci cred că asta este ceva cu care ne confruntăm tot timpul, flexibilitatea, în special dacă ai în vedere o perspectivă pe termen lung asupra situaţiei”, a mai declart comisarul europonean.

Citeşte şi Pensii 2022. Schimbare majoră pentru 5 milioane de pensionari, ce se întâmplă cu taloanele