Pensii 2023. „Trebuie să avem până la finalul primului trimestru pe această reformă cu Comisia Europeană evaluată legea. Suntem în strânsă legătură cu comisia, avem mai multe reforme de îndeplinit”, a spus ministrul Muncii luni.

Întrebat când vor avea oamenii pensii recalculate, Marius Budăi a răspuns: „Niciodată nu lucrez pe estimări vorbind de oameni. Eu vorbesc pe certitudini. Suntem în perioada de recalculare. Trebuie să avem o analiză foarte clară a inechităților de sistem, avem nevoie de un impact bugetar”.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ce se întâmplă în organismul tău dacă mănânci pâine ...

Traian Băsescu, despre momentul în care România a pierdut ...

Referitor la decalarea pensiilor, ministrul a spus: „Nu vorbim de întârziere. Din 2018, de când s-a schimbat calendarul de plată în datele de 1 și 15 ale lunii, în fiecare an explicăm același lucru: s-au făcut primele operațiuni, mâine vom face primele plăți către Poșta Română astfel încât chiar de mâine să fie virate pensiile către seniorii României”.

Vorbind despre voucherele sociale, acesta a spus că prima tranșă va fi dată în luna februarie și apoi la fiecare2 luni. Măsura va fi în vigoare pe tot parcursul anului 2023.

Pensiile vor fi plătite cu întârziere în ianuarie 2023. Vezi calendarul

De altfel, Compania Naţională Poşta Română informează că, în luna ianuarie 2023, distribuirea pensiilor şi a drepturilor sociale se va decala cu câteva zile, ca urmare a perioadei sărbătorilor de iarnă în care, în conformitate cu prevederile Codului Muncii, atât salariaţii Casei Naţionale de Pensii Publice, cât şi cei ai Poştei Române, beneficiază de zile libere.

Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de Poşta Română, Casa Naţională de Pensii Publice a anunţat că va vira contravaloarea drepturilor de protecţie socială, în conturile Poştei Române, cu o decalare de câteva zile.

Astfel, calendarul de achitare a pensiilor din sistemul public de pensii (pensii de asigurări sociale de stat, agricultori, veterani de război, văduve şi văduve de război, IOVR) va fi următorul:

– la domiciliu – în perioada 6-17 ianuarie 2023;

– la ghişeele subunităţilor poştale – până pe data de 19 ianuarie 2023. 

“Ca şi anul trecut, salariaţii Poştei Române vor lucra la capacitate maximă pentru a finaliza distribuirea pensiilor într-un interval comasat de doar opt zile lucrătoare, faţă de intervalul obişnuit de distribuire a pensiilor, conform contractului, 1-15 ale fiecărei luni. Este o situaţie specială pe care o întâmpinăm la fiecare început de an, având în vedere această perioadă în care angajaţii din toate domeniile de activitate au dreptul la zile libere pentru a le petrece alături de familie. Menţionăm că, în celelalte luni ale anului, Poşta Română nu şi-a încălcat angajamentul asumat în conformitate cu convenţia încheiată cu Casa Naţională de Pensii şi subliniem că, anul trecut, Poşta Română a depus toate eforturile pentru a distribui banii pensionarilor într-un timp cât mai scurt şi a finalizat, cu trei zile înainte de termenul comunicat iniţial, distribuirea drepturilor băneşti”, a declarat Valentin Ştefan, directorul general al Poştei Române.

Pensii 2023. Cum cresc veniturile pensionarilor de la 1 ianuarie și cine va mai beneficia de vouchere pentru alimente și pentru plata facturilor la energie
Pensiile românilor vor crește din 2023. Guvernanții au decis ca punctul de pensie să fie majorat cu 12,5%. Valoarea punctului de pensie va fi de 1.785 de lei începând cu 1 ianuarie 2023. Impactul bugetar calculat pentru această majorare de pensii este de 13,4 miliarde de lei, a precizat ministrul Muncii.

Românii cu pensii mai mici de 1.500 de lei vor primi în 2023 un sprijin de 1.000 lei, care va fi acordat în două tranșe semestriale: 500 de lei în luna ianuarie, a doua tranșă, tot de 500 lei, în octombrie.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat că după aprobarea proiectul de lege care vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu nicio pensie nu va mai depăşi venitul în calcul, menţionând că la baza de calcul nu vor mai fi luate în calcul veniturile care nu au caracter permanent, referindu-se la primele care se acordau în ultimele şase luni sau la drepturile salariale din ultima lună. Conform proiectului, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, dar care au cel puţin 25 de ani vechime realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul, însă cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul. ”Practic, nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depăşească salariul primit în perioada activă, iar pensiile care sunt deja în plată se vor recalcula pentru a respecta noul principiu şi pentru a elimina inechităţile între beneficiarii care sunt deja în plată şi viitorii pensionari”, a precizat Ministerul Muncii.

Pensii 2023. Guvernul a adoptat în cadrul şedinţei de miercuri, proiectul de lege care vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu, care este prevăzut în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Marius Budăi a declarat că actul normativ adoptat respectă atât prevederile PNRR, cât şi deciziile CCR şi urmăreşte ajustarea cheltuielilor totale cu pensiile şi indemnizaţiile de serviciu, conform angajamentelor asumate.

“Liniile principale sunt următoarele. În primul şi în primul rând, ajustarea prin reducere a cheltuielilor cu pensiile şi indemnizaţiile stabilite şi plătite în baza unor legi speciale. Mă refer la cele şase categorii de legi, două în domeniul justiţiei, navigatorii, Curtea de Conturi diplomaţii şi, bineînţeles, pensiile militare. Reducerea cheltuielilor se va face prin ajustarea procentului de calcul de la 80 la 65% în majoritatea cazurilor, excepţie făcând magistraţii care au protecţia deciziei Curţii Constituţionale. Însă şi aici este o ajustaredată de o vechime necesară în magistratură, strict în magistratură, dar şi o reducere a cheltuielilor, astfel încât toate pensiile vor fi recalculate şi numai va exista după aprobarea acestui proiect şi publicarea lui în Monitorul Oficial şi după scurgerea termenului de şase luni de zile necesar recalculării prevăzute în lege, nicio pensie nu va mai depăşi venitul în calcul. De asemenea,  la baza de calcul a veniturilor nu vor mai fi luate în calcul veniturile care nu au caracter permanent şi mă refer la acele prime acordate, se acordau statului ultimele 6 luni sau cîştigări de drepturi salariale care se acordau în ultima lună. Nu se mai ia în calcul doar ultima lună, ci pe o perioadă de 12 luni, dacă vorbim de magistraţi din ultimii 10 ani şi tot de la 6 la 12 luni pentru tot sistemul militar în ultimii cinci ani”, a explicat ministrul Muncii.
Marius Budăi a mai afirmat că vârsta de acces la pensia de serviciu şi vechimea în serviciu au fost majorate.  Astfel, vechimea în specialitate a crescut la minim 15 ani, iar pentru sistemul de justiţie aceasta este de minim 25 de ani, fără perioade asimilate.

“Astfel, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, dar care au cel puţin 25 de ani vechime realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul, însă cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul”, a explicat ministrul Muncii. 
El a menţionat că de pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii.În acest caz, cuantumul pensiei va fi micşorat cu 1% din baza de calcul, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani. De asemenea, cuantumul pensiei nete nu va putea depăşi media veniturilor nete aferente bazei de calcul astfel reduse.

În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent.
Pensiile de serviciu ale magistraţilor, aflate în plată, se vor recalcula potrivit noilor reglementări în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a noii legi.
“În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, beneficiarii drepturilor de pensie de serviciu sunt obligaţi să depună o cerere la angajator pentru a alege baza de calcul a pensiei, respectiv perioada de 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării. Dacă beneficiarul nu depune cerere de opţiune pentru baza de calcul, angajatorul va stabili baza de calcul aferentă ultimelor 12 luni de activitate”, a mai afirmat ministrul Muncii.

El a adăugat că în ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cei care au o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani,  de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.
De asemenea, legea adoptată aduce modificări şi în cazul persoanelor care au îndeplinit funcţia de auditor public extern cu o vechime de cel puţin 15 ani în cadrul Curţii de Conturi. Acestea beneficiază, la îndeplinirea vârstei standard de pensionare, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

EXCLUSIV – Pensii 2023. Câţi bani vor primi pensionarii în ianuarie. La cât ajunge cea mai mică pensie. Precizări importante pentru 4 milioane de pensionari de la președintele Casei Naţionale de Pensii

Veniturile care constituie baza de calcul pentru pensia de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitarea neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă.
De pensie de serviciu beneficiază şi auditorii publici externi care, la data solicitării, sunt pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii. Şi în acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 65% din baza de calcul.
Actul normativ prevede şi modificarea cadrului legal care vizează membrii Corpului diplomatic şi consular al României cu o vechime de cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice. Pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei şi a tuturor indemnizaţiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării. Acelaşi principiu se aplică şi în cazul ambasadorilor, doar că în această situaţie calculul indemnizaţiilor şi sporurilor stabilite în formulă procentuală se raportează la salariul de bază de ambasador.

În cazul personalului aeronautic civil navigant profesionist, legea a stabilit că piloţii, piloţii instructori avioane de la Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, însoţitorii de bord/membrii echipajului de cabină cu licenţă/atestat de membru al echipajului de cabină, paraşutiştii şi personalul de inspecţie în zbor, beneficiază de pensie de serviciu dacă au vârsta de minimum 52 de ani şi au realizat o vechime de cel puţin 20 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist. Această categorie profesională are dreptul la o pensie de serviciu în cuantum de 65% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.

Şi funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 15 ani în structurile Parlamentului, pot primi pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării. Aceasta nu va putea fi mai mare de nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum şi indemnizaţia de conducere şi salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării.
În ceea ce priveşte stabilirea pensiilor militare de stat, baza de calcul folosită este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a include sporuri, diurne sau alte drepturi de acest fel.
În termen de 60 zile de la data intrării în vigoare a legii adoptate de Executiv, instituţiile implicate vor actualiza normele metodologice de aplicare a legislaţiei referitoare la pensiile de serviciu.

Întrebat dacă ar putea exista plecări din magistratură până la intrarea în vigoare a acestei legi, Marius Budăi a răspuns: “Eu cred că acest proiect de act normativ, una din grijile principale pe care le-am avut împreună cu colegii mei miniştri, dar şi cu specialiştii de noi din cadrul ministerelor a fost ca să nu dezechilibrăm instituţiile statului, exact acest lucru îşi propune şi acest proiect şi dacă o să observaţi, eu vă spun ceea ce mi s-a comunicat din sistemul de justiţie, de către specialiştii de acolo, au fost foarte multe discuţii publice şi eu am preferat să nu intru în aceste discuţi, dar nu am vrut să inducă în spaţiul public elemente care nu erau conforme cu realitatea. Discutăm astăzi pe un proiect deja aprobat, un proiect la care este adus şi care a fost adus la cunoştinţă sistemului judiciar şi deja, din spusele celor din sistemul judiciar, pensionările au scăzut foarte mult, numărul celor care solicită”.  El a mai menţionat că proiectul nu are risc de neconstituţionalitate în cazul în care legea va fi atacată la CCR.