Pensii 2025. Pentru anul viitor, formula de calcul ar fi rezultat într-o majorare estimată la 7% — o combinație între o inflație prognozată de 5% și o contribuție de 2% din salarii.
Această ajustare ar fi trebuit să însemne o creștere concretă a pensiei. Concret, un pensionar care încasează lunar o pensie de 6.000 de lei, de la 1 ianuarie 2026 ar fi trebuit să primească încă 420 de lei, ceea ce ar fi ridicat pensia lunară la 6.420 lei. La nivelul unui an întreg, pensionarul pierde 5.040 de lei pe an, scrie redactia.ro
Suma este enormă într-un context economic dominat de inflație și scumpiri constante, mai cu seamă că o mare parte din pensie se duce, în cazul vârstnicilor, pe medicamente.
Și nu doar pensionarul va fi afectat de plafonarea pensiei în contextul scumpirilor, ci și economia locală, de la retail și servicii până la micile afaceri, pe care pensionarii o susțin. Scăderea veniturilor acestor vârstnici înseamnă și o reducere a cererii pentru bunuri și servicii, care va genera efecte în lanț asupra întreprinderilor mici și mijlocii.
La începutul anului 2025, datoria publică a României a atins pragul de 991 miliarde de lei, în contextul unui deficit bugetar aflat în creștere. Pentru a acoperi cheltuielile curente, inclusiv plata pensiilor și a salariilor din sectorul public, statul recurge frecvent la împrumuturi.
Pe fondul acestei presiuni financiare, Guvernul a decis suspendarea temporară a mecanismului legal de indexare anuală a pensiilor, deși majorarea fusese inclusă inițial în planificările bugetare. Autoritățile susțin că măsura este provizorie, însă decizia ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea sistemului de pensii și capacitatea statului de a-și respecta angajamentele sociale.
Începând cu anul 2026, impactul suspendării indexării se va resimți în mod direct în buzunarele pensionarilor. Cei mai afectați vor fi beneficiarii cu pensii medii și mari, care vor înregistra pierderi lunare semnificative. Situația alimentează îngrijorările legate de protecția veniturilor populației vârstnice și stabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii din România.
Fără măsuri compensatorii sau un plan clar de relansare economică, cresc riscurile de tensiuni sociale și nemulțumiri în rândul populației vârstnice.