Pensii 2026. „Cămătărie” la pensii, o banală adeverinţă de vechime ajunge să coste peste 3.500 de lei. Exemple de calcul

Pensii 2026. Formula de calcul pentru stabilirea vechimii în muncă la pensionare a fost schimbată radical de la 1 ianuarie, ținându-se cont de numărul de zile calendaristice, nu de numărul de zile lucrătoare ca până acum. Până în prezent, angajatorii au transmis către autorități doar numărul zilelor lucrătoare pentru care au fost achitate contribuțiile sociale.

Conform legislației însă, la stabilirea pensiei trebuie luate în considerare zilele calendaristice, adică întreg intervalul de timp, nu doar zilele în care s-a lucrat efectiv. Din acest motiv, este necesară o conversie între cele două tipuri de evidență.

Un ordin al CNPP, publicat în Monitorul Oficial, detaliază metodologia de calcul, stabilind formule diferite în funcție de perioada și cadrul legislativ aplicabil la momentul respectiv.

Pensii 2026. Documentul care trebuie depus de două ori pe an pentru a nu rămâne fără pensie. Avertisment de ultimă oră pentru seniori

Alte articole

Dublu impact pentru o categorie de pensionari în 2026: 600 de lei în plus la pensie de Paşti şi Crăciun 2026, plus 100 de lei lunar pentru facturi

Pensii 2026. Punctul de referinţă rămâne îngheţat, mica recalculare se face cu încetinitorul

Astfel, pentru intervalul aprilie 2001 – februarie 2003, se vor lua în calcul zilele lucrate raportate de angajator, fără ajustări suplimentare, fiind excluse doar perioadele în care angajatul a beneficiat de șomaj sau alte indemnizații.

Pentru perioada martie 2003 – iunie 2005, zilele lucrate vor fi determinate pe baza numărului total de ore muncite. Acestea se împart la norma zilnică de lucru, care putea fi de 8, 7 sau 6 ore pe zi, în funcție de reglementările în vigoare la acea dată.

Noua abordare urmărește să unifice și să corecteze modul de calcul al vechimii în muncă pentru toți salariații. În cazul angajaților cu normă întreagă, se vor lua în considerare orele standard de lucru pe zi, iar pentru cei cu program parțial, numărul de ore prevăzut în contract, între 1 și 7 ore zilnic. Perioadele în care s-au primit șomaj sau alte forme de sprijin nu vor fi incluse în calcul.

Prin această măsură, CNPP urmărește armonizarea vechiului sistem de raportare cu legislația actuală, astfel încât vechimea în muncă utilizată la stabilirea pensiei să fie calculată corect în zile calendaristice, indiferent de perioada lucrată sau de schimbările legislative intervenite în timp.

Pentru mulți români care se pregătesc să își depună dosarul de pensie, obținerea adeverințelor necesare din arhivele fostelor locuri de muncă înseamnă costuri destul de mari. În 2026, aceste cheltuieli pot ajunge la câteva mii de lei, în funcție de perioada verificată și de tipul documentelor solicitate. Un calcul simplu făcut de „Ziarul de Iași” arată că, pentru verificarea a 20 de ani de muncă, costul poate urca până la 3.551 de lei, fără TVA și fără eventuale cheltuieli de transmitere a documentelor.

Citește și : Apare o a doua pensie obligatorie. Uniunea Europeană vrea ca toată lumea trebuie să contribuie!

Arhivele Naționale au aprobat, pentru anul 2026, limitele maxime ale tarifelor care pot fi percepute de operatorii economici autorizați pentru prestarea serviciilor arhivistice, servicii fără de care, în multe situații, dosarele de pensie nu pot fi finalizate. Dispoziția se aplică firmelor private care dețin arhivele fostelor întreprinderi desființate și care eliberează, contra cost, documente privind vechimea în muncă, veniturile realizate, sporurile sau grupele de muncă. Nu toți românii care ies la pensie sunt obligați să plătească pentru adeverințe.

Costurile apar doar pentru persoanele care nu au toate informațiile complete înregistrate în sistemul public de pensii și sunt nevoite să obțină documente suplimentare din arhivele fostelor locuri de muncă. Mai exact, plătesc doar cei care au lucrat înainte de 2001, iar datele despre venituri, sporuri sau grupe de muncă nu se regăsesc integral în evidențele Casei de Pensii. La fel și cei care au lucrat la societăți care au fost radiate, iar arhivele se află la firme private de arhivare. Nu în ultimul rând, trebuie să plătească cei care solicită adeverințe de venit detaliate, necesare pentru recalcularea pensiei sau pentru valorificarea unor sporuri. În schimb, nu trebuie să plătească persoanele ale căror venituri și perioade de muncă sunt deja preluate automat din bazele de date ale Casei Naționale de Pensii Publice, în special pentru anii de după 2001, când raportările au devenit electronice.

Tarifele nu sunt taxe impuse de stat, ci plafoane maxime, stabilite anual de Arhivele Naționale după consultarea operatorilor economici autorizați. Aceste firme sunt obligate să informeze cetățenii cu privire la sumele percepute, iar Arhivele Naționale verifică respectarea limitelor și pot aplica sancțiuni în cazul depășirii acestora, după cum reiese din documentul consultat de „Ziarul de Iași”.

Costul total plătit de un solicitant nu este unul unic, ci rezultă din mai multe componente. Suma finală este alcătuită dintr-un tarif administrativ fix, la care se adaugă tariful de cercetare, calculat pentru perioada efectiv verificată, și tariful de eliberare a documentelor, aplicat doar pentru lunile sau anii care apar în adeverință. La acest total se adaugă TVA, precum și eventualele cheltuieli de transmitere a documentelor prin poștă sau curier.

Pentru fiecare cerere depusă, operatorii economici pot percepe un tarif administrativ fix de maximum 136 lei, sumă care acoperă primirea și înregistrarea cererii, îndrumarea solicitantului, efectuarea conexărilor interne, cercetarea instrumentelor de lucru, calculul costurilor, întocmirea înștiințării de plată și soluționarea cererii. Acest tarif se plătește indiferent de perioada cercetată. În cazul solicitării unei adeverințe din care să rezulte sporurile cu caracter permanent, tariful pentru cercetarea documentelor este de maximum 85 de lei pentru fiecare an verificat. După finalizarea cercetării, eliberarea adeverinței se taxează separat, cu maximum 19 lei pentru fiecare an trecut în document.

Pentru dovedirea încadrării în grupa de muncă, operatorii pot percepe un tarif de cercetare de maximum 60 de lei pentru fiecare an analizat, iar eliberarea adeverinței se face contra sumei de maximum 15 lei pentru fiecare an înscris.

Cea mai complexă și, implicit, cea mai costisitoare operațiune este întocmirea adeverințelor din care rezultă veniturile brute lunare realizate, defalcate pe salarii, sporuri, prime, acorduri globale, alte componente salariale sau venituri zilnice. Cercetarea presupune inclusiv verificarea documentelor care confirmă plata contribuțiilor la asigurările sociale sau, în unele cazuri, reconstituirea carnetului de muncă.

Pentru aceste situații, tariful de cercetare este de maximum 155 lei pentru fiecare an, în cazul unei perioade cuprinse între 1 și 5 ani. Dacă perioada cercetată depășește 5 ani, primii 5 ani se taxează cu 155 lei/an, iar din al șaselea an începând, tariful scade la maximum 136 lei pentru fiecare an. Eliberarea adeverinței de venit se taxează separat. Pentru perioade între 1 și 5 ani, tariful maxim este de 40 lei pentru fiecare an înscris, iar pentru perioade mai mari de 5 ani, tariful scade la 30 lei pentru fiecare an.

În situația în care solicitantul cere eliberarea unui document original aflat în arhivă – precum carnetul de muncă, diplome de școlarizare sau acte de stare civilă – operatorii pot percepe un tarif de maximum 136 lei pentru fiecare document. Pentru copii sau extrase din documente, cercetarea se taxează cu maximum 15 lei pentru fiecare pagină, iar eliberarea efectivă a copiei cu maximum 6 lei pentru fiecare pagină.

Dispoziția prevede că informațiile necesare întocmirii adeverințelor pot fi extrase și din alte documente justificative, precum fluturași de salariu, fișe de evidență a retribuțiilor, registre sau foi de calcul, cu condiția ca acestea să confirme veniturile realizate și existența contribuțiilor la asigurările sociale de stat.

Tarifele stabilite nu includ TVA, care se aplică la suma totală. De asemenea, nu sunt incluse cheltuielile de transmitere a documentelor. Arhivele Naționale arată că instituția nu stabilește cheltuielile indirecte și profitul operatorilor economici, însă aceștia nu pot depăși limitele maxime aprobate. În același timp, firmele de arhivare au posibilitatea de a-și stabili propriile criterii de scutire de taxe pentru cazuri sociale, măsură care nu este însă obligatorie.

Pentru persoanele care se pregătesc să își depună dosarul de pensie, aceste tarife înseamnă că fiecare an de muncă verificat se plătește separat, iar suma finală poate ajunge la câteva sute sau chiar mii de lei, în funcție de perioada cercetată și de tipul documentelor solicitate. Limitele sunt însă clare, publice și verificate de Arhivele Naționale, iar orice depășire a acestora este sancționabilă.

Exemplu concret: cât poate plăti o persoană pentru 20 de ani de muncă verificați

Pentru a înțelege mai ușor ce înseamnă aceste tarife în practică, „Ziarul de Iași” prezintă exemplul unei persoane care solicită, în 2026, o adeverință de venit pentru o perioadă de 20 de ani de muncă, necesară la dosarul de pensie. În primul rând, se aplică tariful administrativ fix, în valoare de 136 de lei, perceput pentru fiecare cerere. Urmează tariful de cercetare a documentelor. Pentru primii 5 ani, operatorul economic poate percepe 155 de lei pentru fiecare an, ceea ce înseamnă 775 de lei. Pentru următorii 15 ani, tariful scade la 136 de lei pe an, rezultând o sumă de 2.040 de lei. Astfel, doar cercetarea documentelor ajunge la 2.815 lei. După finalizarea cercetării, se percepe și tariful de eliberare a adeverinței de venit, care, pentru perioade mai mari de 5 ani, este de 30 de lei pentru fiecare an înscris. Pentru 20 de ani, acest cost ajunge la 600 de lei. În total, fără TVA și fără eventualele cheltuieli de transmitere a documentelor prin poștă sau curier, suma ajunge la 3.551 de lei.

Trebuie precizat faptul că este o valoare orientativă, calculată la nivelul maxim al tarifelor aprobate, suma finală putând fi mai mică, în funcție de operatorul economic, de documentele disponibile și de eventualele scutiri acordate în cazuri sociale.

Românii care vor să-și cumpere vechime în muncă trebuie să se grăbească. Suma imensă cu care se va scumpi un an de vechime de la 1 iulie

Persoanele care intenționează să iasă la pensie înainte de termen mai au la dispoziție doar câteva luni pentru a-și completa stagiul de cotizare la costurile actuale. De la 1 iulie, prețul unui an de vechime în muncă va crește cu aproximativ 800 de lei, pe fondul majorării salariului minim, ceea ce va face această opțiune mai costisitoare pentru cei interesați.

Măsura vizează în special persoanele care se apropie de vârsta standard de pensionare, dar nu îndeplinesc condiția stagiului minim de cotizare. Conform legislației în vigoare, pot fi cumpărați cel mult șase ani de vechime, iar această posibilitate este utilizată frecvent de cei care doresc să atingă pragul minim necesar pentru obținerea unei pensii.

În fiecare an, aproximativ 6.000-7.000 de oameni îşi cumpără ani de vechime pentru pensie. Cei mai mulți dintre cei care apelează la această soluție cumpără perioade scurte. Media este de aproximativ doi ani, suficient cât să atingă pragul minim de 15 ani necesar pentru pensionare, potrivit Observator.

Potrivit reprezentanților caselor de pensii, cei care recurg la această soluție provin din categorii diverse.

„Mai mulţi sunt din diaspora sau cei care au lucrat în România și nu au lucrat suficienți ani sau sunt persoane care doresc să își completeze stagiul de cotizare. Momentan, lunar se plătește 1.013 lei”, a spus Ionela Popescu, şef serviciu la Casa de Pensii Bucureşti.

În prezent, un an de vechime costă 12.150 de lei, însă suma va crește din luna iulie. Totodată, autoritățile atrag atenția că anii cumpărați nu pot fi folosiți pentru pensionarea anticipată.

„Nu se pot cumpăra pentru pensie anticipată stagiul, perioadele care se cumpără se iau în calcul doar la limita de vârstă”, a mai spus Ionela Popescu, pentru sursa citată.

Citește și: Legea care prevede ca publicarea salariului în anunțurile de angajare să fie obligatorie intră în vigoare în iunie. Ce informații trebuie să ofere angajatorii și ce nu au voie să întrebe

La ghișeele caselor de pensii, situațiile diferă de la caz la caz, însă problema comună rămâne lipsa anilor de cotizare.

„Dacă aș fi vrut să cumpăr, nu aș avea cu ce bani să cumpăr. Eu sunt pensionată medical și, la un moment dat, nu știu cum se va rezolva, îmi fac probleme”, a spus o pensionară.

Diferențele financiare pot fi semnificative. De exemplu, o persoană cu 13 ani de muncă ar primi un ajutor social de aproximativ 400 de lei lunar, în timp ce, prin cumpărarea celor doi ani lipsă, ar putea încasa pensia minimă de 1.281 de lei pe lună.

„Practic, ar trebui să își facă un calcul: care ar fi sporul de sumă primită și pentru câți ani, măcar 10 ani, versus cât ar trebui să cotizeze. Poate un an, doi de vechime ar avea sens, dar de la mai mulți ani încolo poate stau banii mai bine într-un depozit bancar și aduc un venit lunar decât dați pentru a cumpăra vechime. Fiecare trebuie să își facă propriul calcul”, a declarat Adrian Codirlasu, analist economic.

Citește și: 1300 de lei în plus la salariu. Mărirea se aplică din ianuarie 2026, cine sunt angajații care primesc bani mai mulți