Pensii Pilonul II. Camera Deputaţilor a adoptat, recent, un proiect de lege care aduce modificări la Codul fiscal şi care prevede că nu va mai fi impozitată contribuţia la pilonul II de pensii, ci doar a câştigurilor, iar măsura va intra în vifoare începând cu 1 ianuarie 2024. Legea merge la promulgare.

Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal vizează reglementarea valorii venitului impozabil atunci când urmează să se efectueze plăţi din fondurile de pensii administrate privat, respectiv Pilonul II, Pilonul III, precum şi segmentul pensiilor ocupaţionale din România.

Alte Articole

Lacrimi de durere la priveghiul lui Costel Corduneanu. Un detaliu ...

Kaufland România, un nou proiect dedicat clienților. Oferta ...

Cine stabileşte masa succesorală. Cum ajungi la moştenire, ...

Pensii Pilonul II. Ce se întâmplă cu banii a 8 milioane de români, cum verifici câţi bani ai în cont

Iniţiativa legislativă modifică şi prevederile legate de stabilirea venitului impozabil lunar din pensii. Până atunic, situaţia nu este deloc bună. HotNews.ro a analizat cele mai recente situații financiare ale celor 7 administratori din Pilonul II de pensii, în contextul în care Guvernul se pregătește să taie din veniturile acestora pe motiv că ar fi nejustificate.

Rezultatele financiare pentru primele șase luni din acest an arată că cei 7 administratori de fonduri de pensii din Pilonul II au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de peste 203,8 milioane de lei, în scădere cu 32% față de perioada similară a anului trecut.

Pentru cei care nu știu unde snt înscriși, Autoritatea de Supraveghere Financiară a pus la dispoziție românilor o aplicație unde pot verifica acest lucru.

Industria a rămas încă pe plus, dar profitul net cumulat al celor 7 administratori s-a redus cu aproape 97% până la 3,3 milioane de lei.

Majoritatea administratorilor au înregistrat scăderi ale profitului și unii au trecut pe pierderi chiar consistente, cum e cazul Metropolitan Life Pensii care în perioada menționată a avut o pierdere netă de peste 26 milioane de lei, de la un profit de peste 400.000 lei anul trecut.

Deși cu afaceri în scădere, Allianz-Țiriac Pensii a reușit să obțină un profit de peste 11,1 milioane lei, față de peste 6,6 milioane de lei în perioada similară din 2021.

Redăm în continuare situația celor șapte societăți, inclusiv rapoartele financiare ale acestora.

1. NN Pensii: Afaceri și profit în scădere. Discrepanță majoră la numărul de salariați

Afacerile NN Pensii au scăzut cu 31% în primele șase luni din acest an la peste 66,8 milioane de lei, față de 96,9 milioane lei în perioada similară din 2021.

În aceeași perioadă de referință, profitul net s-a redus cu 57,3% la peste 20,6 milioane de lei, comparativ cu peste 48,3 milioane de lei anul trecut.

Cheltuielile cu personalul au crescut la 8,05 milioane lei în primele șase luni din acest an comparativ cu 7,54 milioane lei în perioada similară din 2021. Cheltuielile cu personalul au reprezentat 16% în total cheltuieli ale NN în primele șase luni din acest an.

Raportul NN arată că numărul mediu de angajați la data de 30 iunie 2022 era de 72 de angajați (similar cu situația din 2021), în timp ce numărul efectiv de salariați la aceeași dată a fost de 240 de angajați (față de 248 salariați în 2021). „Echipa NN Pensii cuprinde, în total, 240 de angajați, atât cu normă întreagă, cât și cu normă parțială, care contribuie prin tot ceea ce fac la obiectivul comun de a gestiona eficient, responsabil și sustenabil economiile pentru pensie ale celor peste 2 milioane de participanți, în timp ce numărul mediu de angajați reflectă echivalentul în normă întreagă a echipei. În prima jumătate a acestui an, NN Pensii a avut chetuieli brute totale cu personalul în valoare de 8,05 milioane de lei, incluzând salarii, beneficii fixe și variabile sau bonusuri de performanță și contribuții aferente la asigurările de protecție socială.”

• VEZI AICI RAPORTUL NN PENSII

2. Allianz-Țiriac Pensii: Profit în creștere cu 70% deși afacerile au scăzut

Allianz-Țiriac Pensii Private a raportat pentru primul semestru din acest an o cifră de afaceri netă de peste 45,4 milioane de lei, în scădere cu 30,7% față de perioada similară a anului trecut când afacerile au depășit 65,6 milioane de lei.

Pe de altă parte, profitul net a crescut cu aproape 70% la peste 11,1 milioane de lei în primul semestru din acest an, față de 6,5 milioane de lei în perioada similară din 2021.

În primul semestru din acest an, cheltuielile cu personalul au crescut la 4,76 milioane de lei, față de 4,49 milioane lei în perioada similară din 2021. Raportat la cheltuieli totale de peste 38,1 milioane lei în primele șase luni din acest an, cheltuielile cu personalul reprezintă 12,4%.

Datele administratorului arată că Allianz-Țiriac Pensii Private avea un număr mediu de angajați de 48 de salariați la 30 iunie 2022, în timp ce numărul efectiv de salariați existenți la data respectivă a fost de 52 de angajați. Datele sunt apropiate de cele din 2021.

• VEZI AICI RAPORTUL AZT

3. Metropolitan Life Pensii: Pierdere netă de peste 26 milioane lei, față de profit în anul anterior

Metropolitan Life Pensii Private a înregistrat în primele șase luni din acest an o cifră de afaceri netă de peste 26 milioane de lei, în scădere cu aproape 35% față de perioada similară a anului trecut, când afacerile au depășit 40 milioane de lei.

Mai mult, societatea a trecut de la un profit de peste 446.000 de lei în primele șase luni din 2021, la o pierdere netă de peste 26 milioane de lei în primul semestru din acest an.

Cheltuielile cu personalul au crescut la peste 2,32 milioane lei în primul semestru din 2022, față de cheltuieli de 2,01 milioane de lei în perioada similară a anului trecut.

Raportat la cheltuieli totale de peste 56,3 milioane de lei în primele șase luni din acest an, cheltuielile cu personalul au reprezentat 4,1%.

Societatea nu are date despre numărul de angajați din primul semestru din acest an, dar raportul financiar pe anul 2021 arată că anul trecut Metropolitan Life pensii a avut 58 de angajați, din care 17 cu funcții de conducere, situație aprape similară cu cea din 2020.

• VEZI AICI RAPORTUL METROPOLITAN LIFE PENSII

4. Aegon Pensii: Profitul net a scăzut cu 80,5%

Aegon Pensii a înregistrat în primele șase luni din acest an o cifră de afaceri netă de peste 19,9 milioane de lei, în scădere cu aproape 35% față de perioada similară a anului trecut, când afacerile au depășit 30,6 milioane de lei.

În aceeași perioadă de referință, profitul net a scăzut cu 80,5% la 2,38 milioane de lei, față de un profit net de 12,2 milioane de lei anul trecut.

Cheltuielile cu personalul s-au ridicat la 3,93 milioane lei în primul semestru din acest an, echivalentul a 19,4% din totalul cheltuielilor care au depășit 20,2 milioane lei în acest an.

Societatea avea un număr mediu de angajați de 43 persoane, iar numărul efectiv de salariați existenți la data de 30 iunie 2022 era de 44 de persoane, situație în ușoară scădere față de anul trecut când erau angajate 51 de persoane.

• VEZI AICI RAPORTUL AEGON PENSII

5. BCR Pensii: Pierdere netă de 4,6 milioane lei, de la profit în anul anterior

BCR Pensii a înregistrat în primele șase luni din acest an o cifră de afaceri netă de peste 19,2 milioane de lei, în scădere cu 28,5% față de perioada similară a anului trecut, când afacerile au depășit 26,9 milioane de lei.

Societatea a raportat o pierdere netă de peste 4,6 milioane de lei în primul semestru din acest an, în condițiile în care în perioada similară a anului trecut a avut un profit net de peste 17,4 milioane lei.

Cheltuielile cu personalul s-au ridicat la 4,66 milioane lei în primul semestru din acest an, echivalentul a 17,7% din totalul cheltuielilor care au depășit 26,2 milioane lei în perioada încheiată la 30 iunie 2022.

BCR Pensii avea un număr mediu de angajați de 50 de persoane, iar numărul efectiv de salariați existenți la data de 30 iunie 2022 era de 62 de persoane, în creștere față de anul trecut când erau efectiv angajate 48 de persoane.

• VEZI AICI RAPORTUL BCR PENSII

6. Generali Pensii: Profitul net a scăzut cu 74%

Generali Pensii a înregistrat în primele șase luni din acest an o cifră de afaceri netă de peste 17,9 milioane de lei, în scădere cu 34,7% față de perioada similară a anului trecut, când afacerile au depășit 27,4 milioane de lei.

Profitul net realizat în primul semestru din acest an a fost de peste 4,5 milioane lei, în scădere cu aproape 74% față de perioada similară a anului trecut, când profitul a depășit 17,5 milioane de lei.

Cheltuielile cu personalul au urcat la 2,04 milioane lei în primul semestru din acest an, echivalentul a 12% din totalul cheltuielilor care au depășit 16,9 milioane lei în perioada încheiată la 30 iunie 2022.

Numărul mediu de salariați era de 26 de persoane la data de 30 iunie 2022, dar numărul efectiv de salariați la acea dată a fost de 32 de angajați, în ușoară creștere față de 28 de angajați în perioada similară din 2021.

• VEZI AICI RAPORTUL GENERALI PENSII

7. BRD Pensii: Pierdere netă de peste 4,7 milioane lei, față de profit în anul anterior

BRD Pensii a înregistrat în primele șase luni din acest an o cifră de afaceri netă de peste 8,41 milioane de lei, în scădere cu 31,4% față de perioada similară a anului trecut, când afacerile au depășit 12,2 milioane de lei.

Societatea a înregistrat în primul semestru din acest an o pierdere netă de peste 4,71 milioane de lei, față de un profit net de peste 1,2 milioane lei în perioada similară a anului trecut.

Cheltuielile cu personalul au urcat la 2,5 milioane lei în primul semestru din acest an, echivalentul a 16% din totalul cheltuielilor care au depășit 15,6 milioane lei în perioada încheiată la 30 iunie 2022.

Societatea nu prezintă date privind angajații în primul semestru din acest an, dar în raportul financiar aferent anului 2021 se arată că BRD Pensii a avut un numpr mediu de 35 de angajați pentru care cheltuielile cu salariile au depășit 4,14 milioane de lei. Același număr mediu de angajați a fost și în 2020.

• VEZI AICI RAPORTUL BRD PENSII

Tăierea comisioanelor în Pilonul II: Guvernul a amânat pentru a 2-a oară o decizie

​Guvernul a amânat pentru a doua oară miercuri o decizie privind proiectul de Ordonanță de urgență care ar tăia comisioanele administratorilor la Pilonul II și III de pensii. De ce? Specialiștii implicați în elaborarea acestui act nu au găsit încă o formulă optimă, spune Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Este vorba practic proiectul de OUG inițiată de ASF prin care Executivul vrea să elimine una din cele două surse de venit ale administratorilor fondurilor de pensii: comisionul pe contribuțiile plătite de cei 7,8 milioane de români în Pilonul II de pensii (pensii obligatorii administrate privat) și Pilonul III (pensii private facultative), pe motiv că ar genera o diminuare nejustificată a pensiei private.

Administratorii consideră că măsura ar avea „un potențial distructiv asupra Pilonului II”.

Noul proiect de OUG menține prevederea că va fi stabilit un comision unic de administrare, perceput de administrator pentru prestarea activităților principale și a celor secundare/conexe, fără să mai motiveze în vreun fel această schimbare.

Administratorii de pensii private au atenționat autoritățile că eliminarea comisioanelor din contribuții ar accentua și mai mult reducerea puternică a veniturilor din acest an, fapt ce ar putea afecta sustenabilitatea operațiunilor din România.

Aceștia spun că în acest an, pe fondul volatilității piețelor financiare și implicit al performanțelor reduse ale fondurilor de pensii, se așteaptă la o reducere cu 43% a veniturilor din comisioane, comparativ cu anul trecut, adică la venituri de circa 330 milioane de lei, față de venituri de peste 577 milioane de lei în 2021.

Suplimentar, eliminarea comisioanelor din contribuții, propusă acum de ASF și Guvern, ar conduce la o diminuare cu încă 15-20% a acestor venituri, respectiv circa 55-60 milioane de lei, conform estimărilor realizate de APAPR.

Datele publice analizate de HotNews.ro arată că dacă s-ar elimina comisionul pe contribuții, cei 7 administratori de fonduri de pensii ar urma să aibă anul viitor venituri din comisioanele din Pilonul II de circa 220 milioane de lei, în condițiile în care cheltuielile anuale ajung pe la 400 milioane de lei.