Pentru ce este acuzat Ion Iliescu în dosarul Revoluţiei. Parchetul General a publicat rechizitoriul: Nu există probe relevante ale existenţei teroriştilor în decembrie 1989

Ion Iliescu, fost preşedinte al României, a fost trimis în judecată în dosarul Revoluţiei, în stare de libertate pentru
săvârşirea infracţiunii contra umanităţii. În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată şi Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, acuzat tot pentru infracţiunii contra umanităţii, dar şi Gl. (Rtr.) Rus Iosif, fost comandant al Aviaţiei Militare.

Citeşte şi: Cum îşi petrece timpul Ion Iliescu. Fost preşedinte îşi scrie memoriile şi se uită la snooker şi tenis la TV

Marţi, 16 august 2022, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a publicat, marţi, pe pagina de internet a instituţiei, rechizitoriul din dosarul „Revoluţiei”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Revoluţia română din decembrie 1989 reprezintă un moment de maximă importanţă pentru istoria naţională. Având în vedere interesul major al miilor de persoane vătămate şi părţi civile din dosarul 11/P/2014, pentru a fi informate corect cu privire la conţinutul rechizitoriului, precum şi interesul public faţă de împrejurările stabilite prin probe pentru trimiterea în judecată, vol. I al rechizitoriului se publică pe site-ul Ministerului Public”, a informat Parchetul General pe pagina sa de Facebook.

Alte articole

Gelu Voican Voiculescu, țepuit de propria fiică? A dat-o în judecată pentru vânzarea unui conac pe care l-ar fi trecut de formă pe numele ei

Gelu Voican Voiculescu, inculpat în dosarul Mineriadei din iunie 1990. Este anchetat pentru infracțiuni contra umanității

Nu există probe relevante ale existenţei teroriştilor în decembrie 1989

Procurorii Parchetului General, după ce au analizat probele din dosarul „Revoluţiei”, au concluzionat că „nu există probe relevante ale existenţei teroriştilor în decembrie 1989”, adăugând că prezenţa acestora nu a fost probată în niciunul dintre „miile de dosare” instrumentate în timp.

„Prin coroborare cu celelalte probe ale dosarului, concluzia este aceeaşi. După 22 decembrie 1989 – orele 16,00, focul fratricid a cauzat survenirea de decese şi răniri. Nu există probe apte să demonstreze că în intervalul 22-30 decembrie 1989 au existat terorişti sau orice altă forţă care să desfăşoare acţiuni ostile revoluţiei şi revoluţionarilor. Analiza tuturor declaraţiilor martorilor şi persoanelor vătămate (mii de declaraţii) referitoare la intervalul 22-30 decembrie 1989 relevă că mulţi dintre cei audiaţi (militari şi civili) au relatat că în acest interval de timp au luptat, sub o formă sau alta, cu ‘teroriştii’. Cu toate acestea, analiza în mod logic şi loial a întregului probator al dosarului relevă că, sub imperiul psihozei securist-teroriste, aceste persoane au apreciat în mod viciat situaţiile concrete în care s-au aflat. Realitatea este că nu există probe relevante ale existenţei teroriştilor în decembrie 1989”, se precizează în rechizitoriul trimis instanţei.

Anchetatorii arată că, pentru edificarea asupra stării de fapt din intervalul 22-30 decembrie 1989, a fost administrată ca probă inclusiv sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de parchetele militare, în perioada 1990-1994, în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, întocmită de Secţia Parchetelor Militare.

„Această analiză stabileşte în mod pertinent că psihoza securist-teroristă şi focul fratricid au fost cauzele deceselor şi vătămărilor din intervalul 22-30 decembrie 1989. Nu au fost indicate persoanele care au generat şi întreţinut psihoza (materialul fiind întocmit în 1994, când la putere se aflau tocmai cei care ar fi trebuit traşi la răspundere pentru inducerea în eroare), însă s-a argumentat fără dubii că psihoza a apărut şi a fost amplificată de persoanele care au avut intervenţii televizate şi care au emis comunicate. Sinteza s-a întemeiat pe analiza temeinică a unui număr de 2.317 cauze penale având ca obiect uciderea sau rănirea unor persoane. Stările de fapt reţinute prezintă o importanţă majoră, mai ales că cercetările au fost făcute la relativ scurt timp după derularea evenimentelor. De asemenea, sinteza a stabilit fără echivoc faptul că în decembrie 1989 nu au existat terorişti. Existenţa acestora nu a fost probată în niciunul din miile de dosare instrumentate în timp”, menţionează procurorii.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a publicat, marţi, pe pagina de internet a instituţiei, rechizitoriul din dosarul „Revoluţiei”.

„Revoluţia română din decembrie 1989 reprezintă un moment de maximă importanţă pentru istoria naţională. Având în vedere interesul major al miilor de persoane vătămate şi părţi civile din dosarul 11/P/2014, pentru a fi informate corect cu privire la conţinutul rechizitoriului, precum şi interesul public faţă de împrejurările stabilite prin probe pentru trimiterea în judecată, vol. I al rechizitoriului se publică pe site-ul Ministerului Public”, a informat Parchetul General pe pagina sa de Facebook.

Procurorul general Gabriela Scutea a anunţat, pe 3 august, retrimiterea la Instanţa supremă a dosarului Revoluţiei, în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii.

Iniţial, dosarul a fost trimis la Instanţa supremă în aprilie 2019, însă judecătorii l-au restituit la Parchetul Militar pentru remedierea mai multor probleme din rechizitoriu.