PERICOL ÎN BUZĂU Munţii de zăpadă au început să se topească, oamenii se tem de inundaţii

Zeci de localităţi au fost izolate de nămeţi timp de mai multe săptămâni. Acum, mulţi şefi de administraţii locale din judeţul Buzău spun că inundaţiile în comunele pe care le administrează sunt iminente, având în vedere munţii de zăpadă din preajma drumurilor şi a gospodăriilor.

Primarul localităţii Săgeata, o localitate care până nu de mult a fost izolată sub troiene imense de zăpadă, nu ştie unde şi cu ce să mai care zăpada astfel încât să prevină pe cât posibil apariţia unor inundaţii.

„E un risc iminent de producere a inundaţiilor, nu în toate gospodăriile, dar acolo unde zăpada e degajată după drumul judeţean şi unde e zăpadă mare şi în curte, pentru că am atâtea gospodării înghiţite de zăpadă, e risc destul de mare, ce să mai discutăm. Eu lucrez la aceste curţi unde zăpada e cât casa, dar unde să dăm zăpada asta? Înapoi, în drumul judeţean? Unde să o mai car şi cu ce, că n-am forţă tehnică şi nici financiară”, a declarat, luni, Adinas Bădescu, primarul localităţii Săgeata, pentru Mediafax.

Şi în comuna Smeeni, primarul Nicu Năstase se plânge că se luptă cu munţii de zăpadă: „Sunt munţi de zăpadă. Ce să fac eu cu două vole şi cu şapte camioane? Am acţionat prima dată în zonele vulnerabile unde am pericol de inundnaţie, însă nu am suficiente maşini şi unde să duc eu toată marea asta de zăpadă? Dacă vine căldura, nu ştiu ce o sa facem. M-am descurcat eu cu deszăpezirea, dar cu încălzirea şi inundaţiile nu ştiu ce o să fac. N-am suficiente maşini, nu ştiu cum mă voi descurca„.

Alte articole

Risc de viituri după ruperea de nori. Cod galben de inundaţii în opt judeţe din ţară. Populaţia este sfătuită să evite deplasările în apropierea cursurilor de apă

Devastate de o furtună puternică, două dintre cele mai vizitate insule din Grecia s-au transformat într-o mare de noroi

Luni, prefectul de Buzău, Paul Beganu, le-a cerut primarilor să se gospodărească singuri, susţinând, însă, că, cel puţin în următoarele zece zile, nu se pune problema producerii unor inundaţii în judeţ pentru că vremea nu se va încălzi brusc.

La rândul său, directorul Direcţiei Apele Române Buzău-Ialomiţa, Adriana Petcu, a subliniat că în prezent pe râul Buzău debitul este de 11 metri cubi pe secundă, o valoare care nu pune deocamdată probleme, însă primarii trebuie să recitească „planul de apărare împotriva inundaţiilor”.

„Se înregistreză formaţiuni de gheaţă la toate cele 16 staţii hidrometrice, predomină podurile de gheaţă cu grosimi între cinci centimetri la Lopătari şi 40 de centimetri la Comandău. Pe sectoarele montane se înregistrează gheaţă la mal, cum ar fi la Varlaam, Vama Buzău, Bâsca Rozilei şi Nehoiu. Primarii trebuie să recitească planul de apărare împotriva inundaţiilor şi regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă. E necersar să decolmateze şanţurile, rigolele, albiile pentru a nu se înregistra blocaje pe aceste zone şi pentru a nu se produce inundaţii prin blocarea căilor de acces către cursurile de apă. În următoare trei zile sunt condiţii reduse pe râul Buzău şi afluenţi să se înregistreze creşteri de debite şi niveluri. La câmpie, unde stratul e peste medie, dacă nu se asigură calea de acces către cursul de apă se va produce efectul de băltire şi acolo autorităţile trebuie să ia cu precădere măsuri în vederea prevenirii acestor fenomene„, a declarat directorul Direcţiei Apele Române Buzău-Ialomiţa.

Viorel Constantinescu, specialist în structuri de rezistenţă, spune că oamenii din localităţile în care au existat căderi masive de zăpadă s-ar putea trezi cu casele surpate, pericolul fiind nu ca acoperişurile să cadă sub greutatea zăpezii, ci ca pereţii să se surpe din cauza umezelii.

”E de aşteptat ca după un asemenea fenomen, cu căderi de zăpadă foarte mari, în zona unor clădiri cu sisteme structurale slabe, gen paiantă, să apară fenomene deosebite în viitorul apropiat. Topirea zăpezii va afecta pereţii, se pot produce fenomene care să însemne colapsul acestor structuri dacă nu se iau măsuri de intervenţie din vreme . E mai puţin probabil să se întâmple un fenomen de colaps la nivelul acoperişurilor, dacă era se întâmpla până acum, însă vor suferi pereţii. Fundaţiile construcţiilor de locuinţe sunt la suprafaţă, va fi o influenţă negativă această topire a zăpezii. E mai rău că mulţi oameni din aceste localităţi sunt în vârstă şi cu posibilităţi materiale şi fizice destul de reduse. Casele vechi din judeţul Buzău vor avea probleme în viitorul apropiat”, a declarat Constantinescu.