Piaţa muncii din România, grav afectată de războiul din Orientul Mijlociu. Muncitorii străini nu mai pot ajunge în ţara noastră, iar deficitul de angajaţi îngrijorează întregi industrii

Zborurile către Europa au fost anulate sau au devenit mult mai scumpe, ceea ce afectează mobilitatea angajaților străini. Angajatorii avertizează că situația riscă să devină critică în perioada următoare, în lipsa unor soluții rapide, iar unele activități ar putea fi serios perturbate din cauza deficitului de personal.

Un exemplu este cel al lui Nimesh, un tânăr de 32 de ani din Sri Lanka, care ar fi trebuit să ajungă deja la locul de muncă din Mamaia, unde este angajat ca bucătar, dar a rămas blocat în țara de origine din cauza anulării curselor aeriene.

„Trebuie să mă întorc la muncă, dar nu există zboruri”, a spus acesta.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Întrebat cât de important este locul de muncă pentru el, acesta a explicat: „Foarte important, toţi banii îi trimit familiei mele.”

Alte articole

Cum arată și cu ce se ocupă în prezent Alina Crișan, fosta membră a trupei A.S.I.A. Artista a fost recent condamnată la 8 luni de închisoare cu suspendare

Un anunț de angajare a șocat o țară întreagă! 5.000 de lei pentru a spăla scările de bloc: „Și tinerii abia găsesc cu 3.500 după mulți ani de școală și sute de aplicări și interviuri”

Situația lui nu este singulară. Potrivit estimărilor din industrie, peste 10.000 de muncitori asiatici se află în imposibilitatea de a ajunge în România. O parte dintre aceștia ar fi trebuit să înceapă contracte noi în această primăvară, în timp ce alții nu au mai putut reveni după vacanțele de început de an.

Problema este agravată de expirarea vizelor de muncă, în condițiile în care reînnoirea acestora poate dura chiar și un an. Reprezentanții patronatelor atrag atenția că, spre deosebire de perioada pandemiei, nu există măsuri de sprijin pentru aceste situații.

„Până acum, statul român nu s-a gândit la niciun mecanism de protecţie a străinilor care se află în situaţia asta. Au existat prorogări în perioada COVID şi statul a venit cu OUG care au ajutat străinii să isi pastreze dreptul de sedere sau a prelungit termenele vizelor”, a declarat Corina Constantin, reprezentant al Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă, pentru Observator.

Citeşte şi: Restructurările din sectorul energetic lasă 3.000 de oameni fără loc de muncă. Unde vor fi dați afară cei mai mulți

Pe lângă lipsa zborurilor, costurile ridicate ale transportului aerian reprezintă un alt obstacol major pentru revenirea muncitorilor în România. Hotelierii spun că prețurile au ajuns la niveluri imposibil de suportat.

„Suntem într-o situaţie disperată. Un bilet de avion de acolo în România, 5400 de euro. Păi de unde să găsim noi banii ăştia, sau de unde să găsească oamenii ăştia bani de acolo. Să li se prelungească permisul de muncă. Fiind caz de forţă majoră, să li se amâne până găsesc bilet de avion, atâta cerem”, a declarat Nicolae Bucovală.

Cele mai afectate domenii sunt turismul și construcțiile, unde deficitul de personal riscă să blocheze activitatea. Impactul se extinde însă și în alte sectoare, precum curieratul, panificația sau serviciile de curățenie.

Angajatorii avertizează că întârzierile pot duce la pierderea locurilor de muncă pentru angajații străini, în lipsa unor măsuri administrative rapide.

„Riscă să-şi piardă locul de muncă pentru că, dacă nu vin într-o perioadă de 30 de zile, tot procesul trebuie luat de la capăt. Cine are personal non-UE în România riscă să rămână fără aceştia”, a declarat Valeriu Nicolae.

La rândul său, hotelierul din Mamaia avertizează asupra unui termen-limită critic.

„Lor li se termină pe 31 martie viza de lucru, tot. Dacă nu intră până pe 31 li se anulează tot şi noi vom rămâne cu ochii în soare că nu avem forţă de muncă”, mai spune Nicolae Bucovală.

În prezent, aproximativ 150.000 de cetățeni din state non-UE lucrează în România. Deși autoritățile au aprobat pentru acest an un contingent suplimentar de 90.000 de muncitori străini, necesarul real al pieței este estimat la peste 500.000 de persoane.

Citeşte şi: Ziua dispariției cash-ului, tot mai aproape. Cum vor ”arăta” banii viitorului. Inteligența artificială va face plăți în locul omului!