PICCJ: S-a constituit o CAUZĂ PENALĂ în care se fac cercetări privind listele electorale

„Având în vedere comunicatul Curţii Constituţionale din data de 02.08.2012, privind datele contradictorii primite de la autorităţile publice privind numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente, pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a constituit o cauză penală în care se efectuează cercetări în legătură cu conţinutul listelor electorale permanente şi al listelor suplimentare utilizate în referendumul din 29 iulie 2012„, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Public.

Procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică au solicitat copiile listelor electorale permanente şi ale celor suplimentare cu semnăturile alegătorilor în original Autorităţii Electorale Permanente şi societăţii comerciale desemnate să realizeze procedurile tehnice, în vederea efectuării cu celeritate a cercetărilor.

„Societatea comerciala desemnată să realizeze procedurile tehnice conform articolului 431 alineatul 5 din Legea nr. 3/2000 cu modificările şi completările ulterioare, a pus la dispoziţia procurorilor documentele solicitate”, se mai arată în comunicatul citat.

Ministerul Public precizează că toate documentele au fost primite şi sunt păstrate la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu prevederile hotărârii Biroului Electoral Central privind operaţiunile tehnice care se realizează pentru centralizarea rezultatelor referendumului.

Alte articole

Nicușor Dan, reclamat la Parchetul General de către AEP. Suspiciuni majore cu privire la modul în care candidatul la președinție și-a finanțat campania electorală. Primarul general a ÎNCĂLCAT legea în repetate rânduri

AEP face verificări la AUR după informațiile apărute în spațiul public privind contractul de 1,5 milioane de euro încheiat de partid cu o firmă de lobby din SUA DOCUMENT

„S-au dispus măsurile necesare pentru îndeplinirea activităţilor pevăzute de articolul 431 alineatul 5 din Legea nr. 3/2000 cu modificările şi completările ulterioare. Documentele ridicate sunt necesare în efectuarea activităţilor de urmărire penală”, a adăugat Ministerul Public.

Surse judiciare au declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a preluat procesele verbale privind listele electorale, inclusiv cele suplimentare, referitoare la voturile de la referendum, demersul survenind înregistrării a numeroase sesizări legate de posibile fraude comise în anumite zone ale ţării.

Potrivit surselor citate, procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică au preluat joi seară, de la Biroul Electoral Central (BEC), procesele verbale privind opţiunile electoratului, inclusiv cele exprimate pe listele suplimentare, la referendumul din 29 iulie.

Parchetele au primit, până duminică, 29 iulie, la ora 18.00, un număr de 66 de plângeri privind încălcări ale Legii referendumului, înregistrate cu număr unic de procurori, a comunicat Ministerul Public, la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.

La PICCJ s-au înregistrat, duminică, 25 de sesizări privind incidente electorale, însă unele au fost trimise de mai multe ori.

Curtea Constituţională a anunţat oficial că a amânat până în 12 septembrie decizia privind referendumul, menţionând că a primit date „contradictorii” privind listele electorale permanente şi că a cerut Guvernului ca până la 31 august să transmită listele în baza cărora s-a organizat referendumul.

Participarea la referendum a fost de 46,24%, iar dintre alegători, 87,52% au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu, iar 11,15% s-au pronunţat împotrivă, potrivit rezultatelor finale ale referendumului din 29 iulie, anunţate miercuri de BEC.

Guvernul se reuneşte vineri pentru a lua măsurile executive necesare pentru aplicarea solicitărilor formulate din partea Curţii Constituţionale, la ora 12.00 urmând să aibă loc, la Guvern, discuţii cu toate instituţiile responsabile în actualizarea listelor electorale.

MAI a transmis CC două adrese, în prima confirmând cifra de 18.292.514 persoane cu drept de vot, iar în cea de a doua admiţând că nu îşi poate asuma veridicitatea acesteia, iar competenţa de verificare a listelor revine AEP, care spune însă că nu are date proprii care să indice numărul alegătorilor.

În adresa din 1 august, MAI confirmă numărul alegătorilor anunţat înaintea referendumului de demitere a preşedintelui şi precizează că actualizarea datelor din listele electorale permanente este o responsabilitate a serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor, din subordinea autorităţilor publice locale.

Răspunsul transmis CC de MAI în 2 august menţionează că în liste se pot regăsi persoane decedate sau cetăţeni care au plecat din ţară, ceea ce ar putea afecta numărul cetăţenilor din listele permanente.

Prezenţa persoanelor decedate pe listele electorale este explicată prin necomunicarea datelor de deces de către ofiţerii de stare civilă la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, neoperarea datelor de către serviciile de evidenţă a persoanelor, necomunicarea persoanelor decedate în străinătate de către familie sau de către autorităţile străine, neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă de către primari a obligaţiei de actualizare a listelor electorale permanente.

În ceea ce priveşte cetăţenii români care au plecat din ţară, MAI spune că aceştia au obţinut documente ale statului străin în care s-au stabilit, dar figurează încă în evidenţele din ţară întrucât nu şi-au reglementat statutul juridic faţă de statul român.

La rândul său, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a transmis Curţii Constituţionale că nu a avut atribuţii privind întocmirea şi actualizarea listelor electorale utilizate la referendumul din 29 iulie, acestea fiind întocmite de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Bazelor de Date, care le-a comunicat Biroului Electoral Central.

AEP mai precizează că atribuţiile sale se referă la monitorizarea şi controlul modului de întocmire şi actualizare a listelor electorale permanente.

Monitorizarea se realizează prin urmărirea realizării de către primari, împreună cu serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanei, la termenele prevăzute de lege, a listelor electorale permanente, precum şi înaintarea acestora către judecătorii. Controlul modului de întocmire şi actualizare a listelor electorale permanente constă în verificarea, la primărie, a înscrierii menţiunilor de radiere sau adăugare în lisa electorală permanentă.

Şi INS a transmis Curţii Constituţionale că rezultatele provizorii ale recensământului din 2011 au fost publicate în 2 februarie 2012, iar cele definitive vor fi făcute publice în semestrul al doilea al anului 2013 şi că rezultatele provizorii „nu permit dezagregarea pe grupe de vârstă, implicit a populaţiei în vârstă de 18 ani şi peste”.