Plângerea lui Ludovic Orban împotriva premierului Dăncilă, repartizată DIICOT. Cine poate fi acuzat de înaltă trădare şi în ce condiţii

UPDATE Procurorul-şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a declarat joi că nu a fost încă înregistrată la DIICOT sesizarea formulată de preşedintele PNL, Ludovic Orban, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind anumite fapte săvârşite de prim-ministrul Viorica Dăncilă şi liderul PSD, Liviu Dragnea.

„Deocamdată noi nu avem înregistrat nimic, e posibil să ajungă în cursul zilei de mâine plângerea. Ce ştiu eu, am citit în presă, până la acest moment. Prima chestiune pe care o vom verifica este competenţa (…), vom vedea dacă plângerea întruneşte toate elementele de fapt solicitate de Codul de procedură penală”, a declarat Daniel Horodniceanu.

El a spus că nu vrea să se antepronunţe şi că trebuie văzut dacă sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Nu am comunicat cu procurorul general, acesta nu este în ţară, cu siguranţă voi comunica cu dumnealui în zilele următoare. Dacă plângerea conţine acele elemente care sunt transpuse în media, şi discutăm de infracţiunea de înaltă trădare, este în competenţa DIICOT”, a mai spus Horodniceanu.

Alte articole

Anunț de ultimă oră pentru toți clienții Digi. Câți bani vor plăti pe abonamente de la 1 iulie

ÎCCJ acuză Guvernul că „demonizează sistematic Justiția și transformă magistrații în ținte publice”

__________________

Codul Penal încadrează înalta trădare la Capitolul III, „Infracţiuni contra libertăţii religioase şi respectului datorat persoanelor decedate”.

De înaltă trădare pot fi acuzaţi preşedintele statului sau ceilalţi membri ai CSAT, premierul fiind vicepreşedinte de drept al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Art. 398, Înalta trădare

Faptele prevăzute în art. 394-397, săvârşite de către Preşedintele României sau de către un alt membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, constituie infracţiunea de înaltă trădare şi se pedepsesc cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Practic, înalta trădare este o formă mai gravă de trădare sau de acţiuni împotriva constituţionale.

Numai că şi pentru a putea fi încadrată la trădare, o faptă trebuie să îndeplinească unele condiţii, cum ar fi ca făptuitorul să intre în contact cu puteri străine, să transmită secrete de stat unei puteri străine, să ajute inamicul pe timp de război sau să întreprindă acţiuni armate în scopul schimbării ordinii constituţionale.

Art. 394, Trădarea

Fapta cetăţeanului român de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora, în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului, prin:

a) provocare de război contra ţării sau de înlesnire a ocupaţiei militare străine;

b) subminare economică, politică sau a capacităţii de apărare a statului;

c) aservire faţă de o putere sau organizaţie străină;

d) ajutarea unei puteri sau organizaţii străine pentru desfăşurarea unei activităţi ostile împotriva securităţii naţionale,

se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Art. 395, Trădarea prin transmitere de informaţii secrete de stat

Transmiterea de informaţii secrete de stat unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora, precum şi procurarea ori deţinerea de documente sau date ce constituie informaţii secrete de stat de către cei care nu au calitatea de a le cunoaşte, în scopul transmiterii lor unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora, săvârşite de un cetăţean român, se pedepsesc cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Art. 396, Trădarea prin ajutarea inamicului

Fapta cetăţeanului român care, în timp de război:

a) predă teritorii, oraşe, poziţii de apărare, depozite ori instalaţii ale forţelor armate române sau care servesc apărării;

b) predă nave, aeronave, maşini, aparate, armament sau orice alte materiale care pot servi purtării războiului;

c) procură inamicului oameni, valori sau materiale de orice fel;

d) trece de partea inamicului sau efectuează alte acţiuni care sunt de natură să favorizeze activitatea inamicului ori să slăbească puterea de luptă a forţelor armate române sau a armatelor aliate;

e) luptă sau face parte din formaţii de luptă împotriva statului român sau a aliaţilor săi

se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Art. 397, Acţiuni împotriva ordinii constituţionale

(1) Acţiunea armată întreprinsă în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat se pedepseşte cu închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Întreprinderea de acţiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârşite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

________________

Liderul PNL, Ludovic Orban, a depus o plângere penală pe numele Vioricăi Dăncilă, premierul fiind acuzat de „înaltă trădare”, potrivit România TV. În plângere apar referiri şi la liderul PSD Liviu Dragnea. Depunea plângerii împotriva premierului Viorica Dăncilă este confirmată de preşedintele PNL, Ludovic Orban.

Plângerea lui Ludovic Orban împotriva premierului Dăncilă, repartizată DIICOT. Cine poate fi acuzat de înaltă trădare şi în ce condiţii

Citeşte şi: Ludovic Orban: Am depus PLÂNGERE PENALĂ la Parchetul General împotriva premierului Viorica Dăncilă şi a lui Liviu Dragnea